Nu-i la îndemâna oricui să intre în grațiile celebrului canal de televiziune Discovery , pentru a realiza documentare despre ce mănâncă și ce obiceiuri culinare au locuitorii de pe tot globul. Îl cheamă Andrew Zimmern, este un tip rubicond, un mâncău insațiabil, care de mulți ani bate lumea în lung și în lat, înghite fără ifose preparate din insecte, moluște, rozătoare, scoici, șerpi, porc, vacă, ovine, crocodil, pești, cămilă și balenă. Este omul pentru care orice vietate este comestibilă indiferent că înoată, zboară sau trăiește la nivelul solului.
Nu am mai văzut un altul care să înfulece orice cu atâta plăcere și mai ales care să nu devină aproape inevitabil un obez. Cu ani în urmă a fost și în România. Nu știu cine l-a însoțit prin țară, dar cred că Radu Anton Roman sau Cristi Tabără ar fi fost cei mai indicați. Nu știu nici dacă a fost în vreun sat de la munte de Ignat când își sacrifică românii porcii. Într-o zi când zăpezile precum cele de altădată ar fi troienit ulițele, cu țuică fiartă, pârlitul animalului pe jar, nu cu arzătorul de la butelia cu gaz, cu șorici, preparate după rețete din moși-strămoși, cu vin de buturugă și cozonac cald. Cu nelipsitul om de zăpadă având un morcov în locul nasului, cu copii, nepoți și bunici, având pe cap căciuli din oaie țurcană, cu vecini și prieteni.
Din motive diverse, dar mai ales din cauza pandemiei, anul acesta nu va mai fi precum odinioară. Personal, păstrez amintirea unor asemenea zile petrecute la Mălureni pe Valea Vâlsanului, la Agapia, doar la câteva case de minunata mănăstire, la Topoloveni sau în curtea casei părintești. Dar știu de la pacienții mei din mediul rural și povești triste despre Ignat.
* Un sat de câmpie din sudul județului. Cu câteva nopți înainte de Ignat, pe un ger de crăpau pietrele și nici urmă de zăpadă, porcii din mai multe gospodării amărâte au fost furați după miezul nopții. Câinii nu au lătrat pentru că li s-au aruncat pâini îmbibate cu țuică, iar polițiștii locali… sunt și ei oameni care dorm profund. Păgubiții au aflat și care a fost metoda de lucru a hotilor. Au intrat în cocină având în mână un făcăleț lung pe l-au introdus în fundul namilei de porc tolănit și în lumea viselor. Se zice că se trezește, îi place joaca asta, apoi se scoală și, ghidat de hoțul ce ține în mână făcălețul, iese din cocină, apoi din curte, este urcat fără să se opună într-o mașină și dus a fost.
* Anul trecut, un țăran mi-a spus ce necaz a avut în preajma Ignatului. Într-o noapte s-a dus cu o lanternă să vadă ce-i face veșnic nesătulul Ghiță. „Domnule, am înlemnit și puteam să mor de inimă rea! Șase șobolani mari îi mâncaseră aproape total urechile și coada. Fără tam-tam, spre ziuă l-am tăiat, l-am porționat și fără să mai păstrăm ceva pentru familie am reușit să-l vând la oraș sub prețul de pe piață”.
