# Sărbătoarea creştină este luni, 25 martie.
Plachie de macrou
Tăiem în două macroul spălat, curăţat şi tamponat cu şerveţel de bucătărie. Condimentăm bucăţile pe ambele părţi cu sare şi piper apoi le aşezăm într-un vas împreună cu un amestec din două roşii mari coapte, decojite şi o ceapă tocată mărunt, rumenită uşor. Turnăm şi o jumătate de cană cu vin. Adăugăm doi căţei de usutroi feliaţi, câteva boabe de piper şi oregano uscat. Acoperim vasul cu un capac sau cu staniol şi îl introducem în cuptor pentru circa o jumătate de oră. După acest timp descoperim peştele pentru a-l rumeni puţin şi a scăda lichidul atât cât ne dorim. Acest procedeu durează cam 25-30 de minute. Plachia de peşte se ornează, la servire, cu felii de lămâine şi pătrunjel verde.
Chitfele din cod sau crap
Deliciul poate fi preparat din peşte cu oase puţine, cum ar fi: cod, crap, ştiucă, şalău, novac, merlucius, macrou.
Se toacă mărunt-mărunt două cepe, un cartof, un ardei gras şi unul iute, două legături de mărar şi două legături de pătrunjel. În amestec se adaugă două ouă, un kg de carne de peşte (dezosată şi trecută de două ori prin maşina de tocat). Se frământă compoziţia. Se potriveşte gustul cu sare şi piper. Carfoful poate fi înlocuit cu două felii de pâine. În tigaia cu ulei încins se prăjesc, pe ambele părţi, chiftelele turtite şi tăvălite prin făină. Când sunt rumenite se scurg pe un şerveţel de hârtie.
Chiftelele din peşte pot fi servite cu un sos de roşii preparat dintr-o ceaşcă de bulion, un pahar de vin, o linguriţă de zahăr, o lingură de oţet, o foaie de dafin, o crenguţă de cimbru (se fierb toate zece minute).
Pont: În loc de făină chiftele din peşte se mai pot tăvăli prin pesmet sau susan.
Peştii de apă dulce au mai puţine grăsimi decât cei oceanici, iar carnea lor este mai uşor de digerat
Indicat mai ales persoanelor care suferă de boli cardiovasculare, peştele ajută prin conţinutul bogat de acizi graşi esenţiali Omega 3.
O porţie de 100 g de peşte furnizează proteine de calitate superioară, între jumătate şi o treime din necesarul zilnic, vitamine esenţiale pentru dezvoltarea organismului (A, D şi vitamine din grupul B) şi minerale importante pentru sănătate (fosfor, seleniu, iod). De asemenea, aduce organismului o cantitate importantă de acizi graşi Omega 3, aceştia constituind până la 50% din uleiul de peşte.
Peştele are valoare nutritivă ridicată în primul rând datorită proteinelor sale de calitate superioară, bogate în aminoacizi esenţiali.
Conţinutul în grăsimi este diferit, în funcţie de tipul de peşte, respectiv peste 8% la peştele gras (crap, somn, macrou), între 4-8% la peşti semigraşi (păstrăv, plătică) şi sub 4% la peştele slab (şalău, biban, ştiucă, amur).
Dintre peştii de apă dulce (crap, caras, biban, plătică), cel mai bogat în Omega 3 este păstrăvul, cu un nivel apropiat de peştele oceanic, iar cel mai sărac este somnul. Carnea peştilor de râu şi de baltă este mai uşor de digerat decât cea a peştilor oceanici şi are de două ori mai puţine calorii, fiind indicată mai ales persoanelor supraponderale şi obeze.
Peştele oceanic este mai gras şi mai bogat în acizi Omega 3 decât peştele de apă dulce. Exemple de peşte oceanic sunt merluciul, tonul, macroul, somonul, stavridul, heringul, sardina şi hamsia. Somonul poate fi crescut şi în ferme de piscicultură, în apă dulce, cantitatea de acizi graşi Omega 3 fiind în acest caz mai mică.
Printre tipurile de cancer care pot fi prevenite prin consumul regulat de peşte se află cancerul ovarian, cancerul mamar, cancerul de prostată, cancerul esofagian, cancerul de colon şi cancerul oral.
