Întotdeauna, impozitele în Franţa au fost un scandal. Recentele dezvăluiri privind „asistentele parlamentare” ale liderilor politici, care, de fapt, erau soţiile sau copiii lor şi nu făceau nimic, au stârnit dezgust. Urmarea? De câte ori guvernul anunţă o nouă taxă, întrebarea pe care şi-o pun toţi amărâţii care plătesc este: cine va profita? Recent am aflat că se pregătesc noi dări, ca de exemplu: taxă de inundaţii, taxă pe băuturi nealcoolice, pe combustibilul diesel, pe hidrocarburi, pe alcoolurile puternice, pe yachturi, pe maşinile de lux sau pe metalele preţioase. Am uitat să vă spun că maşinile pe benzină vor fi în curând interzise la Paris. Poate nu se vor aplica toate aceste impozite, dar este neîndoielnică revenirea creativităţii fiscale. Începând de la anul, vom avea şi noi, ca şi dumneavoastră, preluarea impozitului la sursă, adică pe leafă. Desigur, funcţionarii care jefuiesc bugetul vă vor explica necesitatea găsirii de noi resurse. Taxele „nutriţionale” şi pe mediul înconjurător vor contribui la schimbarea comportării consumatorilor. Taxarea semnelor exterioare de opulenţă nu le face rău decât celor avuţi. Şi asta e bine? Cu totul au fost create nu mai puţin de 450 de dispozitive fiscale care vor reprezenta în cele din urmă 80 miliarde de euro anul viitor. Şi aşa vor putea fi plătiţi funcţionarii, cum ar fi cei de la Prefectura din Rhone, în sudul Franţei, care au avut strălucita idee de a-l elibera pe tunisianul Ahmed Hanachi, în vârstă de 29 de ani. El a fost arestat şi nu avea acte, dar, în loc să fie plasat la centrul de retenţie, a fost pus în libertate. La 1 octombrie a-a dus la gara „St. Charles” din Marsilia şi, cu strigăte de „Alahu akbar!”, a omorât două tinere femei cu un cuţit. Funcţionarul prefectural răspunzător a declarat că „nu era loc la centru”. Toate astea explică de ce serviciile publice sunt considerate de populaţia Franţei ca puţin eficace. De ce apelurile la grevă din ultimele zile şi defilările sindicale au reuşit să adune sute de mii de funcţionari pe bulevardele Parisului. La aceasta se adaugă alarma Fondului Monetar Internaţional, care prevede o nouă criză economică în viitorii cinci ani. Specialiştii au elaborat un scenariu catastrofă pe baza factorilor de vulnerabilitate, printre care creşterea datoriei ţărilor din G20, care depăşeşte 135.000 miliarde de dolari, adică 235% din PIB-ul lor. Vă las să meditaţi.
