Măsurile populiste luate de guvernarea PSD-ALDE riscă să aibă un efect catastrofal în economie. Majorările repetate de salarii pentru aparatul bugetar au fost însoţite de creşteri forţate, din pix, ale salariului minim, iar agenţii economici au tot mai multe probleme. În lipsa unor măsuri de stimulare economică, angajatorii vor fi nevoiţi să pună lacăt la uşi. Guvernul forţează acum o nouă majorare a salariului minim, de la 1 noiembrie, deşi anunţase că vrea să facă acest lucru la 1 ianuarie 2019.
Salariu minim diferenţiat
Guvernul a redactat proiectul de hotărâre care ridică salariul minim brut pe economie la 2.080 lei de la 1 noiembrie, dar care şi introduce, în premieră, un salariu minim diferenţiat, persoanele încadrate pe posturi care necesită studii superioare şi cele cu o vechime în muncă de peste 15 ani urmând să aibă un salariu minim lunar brut de 2.350 lei, tot de la 1 noiembrie. Majorarea anunţată are un efect pozitiv la buget, ca încasări suplimentare din impozitare, dar catastrofal în rândul firmelor care şi aşa se confruntă cu o criză a forţei de muncă. Nu mai sunt bani la buget, din moment ce Guvernul analizează pentru elaborarea bugetului pentru anul 2019 o serie de măsuri privind limitarea cheltuielilor, cum ar fi îngheţarea salariilor brute ale bugetarilor la nivelul din decembrie 2018, dar şi oprirea angajărilor la stat. Astfel, banii care vin din contribuţiile pe salariul minim majorat sunt văzuţi drept o gură de oxigen. În prezent, salariul minim brut pe ţară este de 1.900 lei pentru un program complet de lucru de 166,66 ore, reprezentând 11,40 lei/oră.
Vocea mediului economic
„Statul ne îngroapă cu totul! Majorarea salariului minim se face fără să se ţină cont dacă noi putem să susţinem această creştere. Este inadmisibilă o astfel de politică fiscală care pune presiune pe firmele private mai mult ca niciodată!”, ne-a declarat George P., patronul unei mici firme de construcţii din Argeş. „Probabil că va trebui să facem disponibilizări, deşi, paradoxal, avem nevopie de personal!”, ne-a spus şi Mariana L., managerul unui magazin de cartier din Piteşti. Dincolo de concurenţa neloială făcută mediului privat, creşterea salariilor în administraţia publică, în sănătate şi educaţie, fără aplicarea unor criterii de performantă, nu a dus la o îmbunătăţire a acestor servicii pentru firme şi cetăţeni, arată Asociaţia Oamenilor de Afaceri. Potrivit AOAR, anunţarea devansării creşterii salariului minim pe economie începând cu 1 noiembrie 2018, faţă de 1 ianuarie 2019, reprezintă o măsură populistă, arbitrară, afectând negativ sectorul privat, cu deosebire industria prelucrătoare.