Lectura unor comentarii pe o rețea de socializare, susceptibile de a aduce atingere profesiei de asistent medical, te determină să te întrebi: „Unde începe și unde se termină dreptul la liberă exprimare?” Un principiu de drept spune că „Dreptul tău se termină acolo unde începe dreptul meu“. Altfel spus, dreptul tău de a-ți exprima gândurile, opiniile, convingerile despre o persoană se termină acolo unde începe dreptul acelei persoane la propria imagine, la viață privată.
Poate cineva spune orice despre oricine, oriunde și oricum? Putem lua drept scut dreptul la liberă exprimare pentru orice afirmație, opinie?
Referitor la acest subiect, președintele Ordinului Asistenților Medicali Argeș, Estera Stămoiu, a declarat:
”În contextul adus în discuție, asistenții medicali trebuie să cunoască normele juridice aplicabile în această materie, pentru a evita situații cu potențial risc juridic.
Articolul 10 din Convenția Europeană a drepturilor omului statuează: „Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere.
Exercitarea acestor libertăți ce comportă îndatoriri și responsabilități poate fi supusă unor formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protecția sănătății sau a moralei, protecția reputației sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informații confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești.”
În România, din punct de vedere legislativ, libertatea, sub toate formele ei, este definită, limitată şi organizată prin legea fundamentală – Constituţia României – Capitolul II „Drepturile şi libertăţile fundamentale”.
„Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
Cenzura de orice fel este interzisă.
Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.”
Codul de etică și deontologie profesională al asistentului medical apără indirect dreptul asistentului medical la onoare, demnitate și prestigiu profesional, incriminând acele fapte care lezează aceste drepturi. Astfel, prevederile art. 19 ale Codului stipulează:
„Constituie încălcări ale regulilor etice:
a) jignirea şi calomnierea profesională;
b) blamarea şi defăimarea profesională;
c) orice alt act sau fapt care poate aduce atingere demnităţii profesionale a asistentului medical generalist, a moaşei şi a asistentului medical.”
În același timp, prin Statutul Ordinului Asistenților Medicali din România se stabilesc următoarele obligații ale asistentului medical:
- să nu facă aprecieri în public sau pe reţelele de socializare neconforme cu realitatea, legate de activitatea OAMGMAMR, în scopul de a induce în eroare opinia publică;
- să nu publice, în mediile tradiţionale de comunicare (ziare, reviste, televiziune, radio etc.) sau pe reţelele de socializare imagini care aduc atingere demnităţii umane;
- să nu răspândească informaţii de natură să prejudicieze imaginea sau drepturile asistentului medical generalist, a moaşei şi a asistentului medical;
- să nu denigreze imaginea unei persoane în scopul de a vătăma sau păgubi, realizată prin intermediul mijloacelor media;
În contextul legal mai sus arătat, asistenții medicali trebuie să știe că mediul online e asimilat unui mediu public și ceea ce în mod firesc nu ne–am permite să spunem în public unei persoane, nu ar trebui să ne permitem nici în mediul online.
Având în vedere caracteristicile informației în mediul online, exercițiul dreptului la liberă exprimare trebuie să respecte principiile etice și de deontologie profesională, principii menite tocmai să prevină încălcarea drepturilor și libertăților și să garanteze dreptul la onoare, demnitate, proprie imagine, asigurând astfel un just echilibru între libertatea de expresie și respectarea drepturilor omului.
În concluzie, asistenții medicali trebuie să manifeste o atenție sporită a informațiilor, ideilor, aprecierilor pe care le oferă și le publică pe mediile de socializare, fiind un spațiu public, respectând întotdeauna dreptul fiecărei persoane la propria imagine, la demnitate, onoare, prestigiu și reputație profesională.”
