Ne desparte puţină vreme de crearea unui mega-fond suveran, pe modelul celui norvegian, care ar trebui să adune resursele financiare ale companiilor de stat profitabile şi să le investească în domeniile în care România vrea să se dezvolte. Fondul suveran este un punct principal în actualul program de guvernare al PSD, dar nu a trezit până acum interes în societate pe măsura anvergurii proiectului. Practic, statul român a demarat procedurile pentru înfiinţarea unei entităţi mamut formate din toate companiile de stat profitabile, ale căror câştiguri ar urma să finanţeze dezvoltarea economică a ţării. Deocamdată, însă, câştigurile de la aceste firme mari sunt luate de stat pentru a finanţa… creşterile de salarii din sectorul bugetar!
Practica ne omoară
Pe scurt, e vorba de un fond de 10 miliarde euro, al cărui rol declarat este finanţarea construcţiei de autostrăzi şi căi ferate (vrem urgent autostrada Piteşti-Sibiu şi, de ce nu, reluarea proiectului căii ferate Vâlcelele – Râmnicu Vâlcea), a extinderii producţiei de armament şi construcţiei de spitale noi (Argeşul are nevoie de un spital regional!), dar şi de unităţi noi de producţie (nu de alta, dar am pus în anii de capitalism pe butuci aproape toată industria mare a judeţului – ARO, Rolast, Grulen, Fabrica de Bere şi Arpechim sunt doar câteva exemple). Problema fundamentală este că noi încercăm să facem un Fond Suveran fără a avea resursele necesare, de obicei un astfel de fond se construieşte pe resurse excedentare, nu pe deficit, cum încearcă să facă Guvernul României acum.
Avantaje
Prin intermediul acestui fond se pot crea locuri de muncă mai bine plătite. Iar statul poate dezvolta noi capacităţi de producţie în domenii competitive.
Ajută la o dezvoltare echilibrată între regiuni şi judeţe (acum avem 10 judeţe puternice economic, inclusiv Argeşul, care aduc peste trei sferturi din cifra de afaceri a companiilor din România şi avem judeţe în care cel mai mare angajator sunt instituţiile publice).
Riscuri
Există riscuri. Acestea ar fi: eşuarea proiectului prin întârzieri de natură instituţională; eşuarea demersurilor privind clasificarea entităţii ca fiind în afara bugetului sau decizia negativă a autorităţilor europene privind clasificarea acestui fond; managementul ineficient al FSDI ar transforma o idee bună într-un proiect incert. Să nu uităm însă că, la un moment dat, la iniţiativa unui deputat argeşean, a fost adoptat în Parlament un aşa-numit Pact pentru Infrastructură. Nici nu s-a uscat bine cerneala pe acesta, că s-a şi schimbat Guvernul care, că aşa e la noi, a venit cu altă viziune…
