Azi, la Consiliul Judeţean, vicepreşedintele CJ Ion Mînzînă şi directorul executiv al Asociaţiei de Dezvoltare Servsal Gabriel Moiceanu au prezentat pe larg situaţia gestionării deşeurilor în judeţul nostru.
Graţie unei investiţii demarată încă din 2007 cu un împrumut de la BERD pe baza unui proiect făcut la Apă Canal, Argeşul este un judeţ etalon din acest punct de vedere în ţară. Totuşi, faptul că încă sunt cantităţi mari de deşeuri care ajung la pubele şi la rampa de gunoi de la Albota, deşi nu ar trebui, atârnă greu în buzunare şi va atârna şi mai greu dacă nu ne vom educa în sensul selectării deşeurilor, după cum a spus Ion Mînzînă.
Tarif unic
De la 1 ianuarie 2019, în Argeş se practică un tarif unic. Gabriel Moiceanu a spus că principiul de bază la stabilirea tarifului a fost acela de a exista un echilibru teritorial (nu unii să plătească mai mult pentru că sunt mai departe de staţia de deşeuri de la Albota şi alţi mai puţin pentru că sunt aproape). Tariful este unic, dar diferenţiat pe tip de deşeuri: 433,7 lei pe tonă tariful general pentru reziduu total, 306,58 lei pentru deşeurile biodegradabile, 361,7 lei pentru colectarea la platformă şi 391,7 lei pentru colectarea pe gospodărie. „Tariful nu ar trebui să fie mai mare de 5 lei la ţară şi mai mult de 8,7 lei la oraş. Recomandarea noastră este ca plata facturilor să fie făcută la primărie, nu la operator, deoarece dacă se plăteşte la operator sunt costuri în plus. De exemplu, pentru o comună cu 3.000 de locuitori s-ar plăti în plus 16.000 lei dacă se facturează la operator. Estimăm că în mediul rural se produc cam 0,13 tone de deşeuri pe cal de locuitor anual şi la oraş 0,241 tone. Cel mai scump este tariful pentru deşeurile reziduale (aici intră mere, pământ, cenuşăm gunoi de grajd pe care le recomandăm cetăţenilor să nu le mai arunce la pubelă!). Or, pentru fiecare tonă de astfel de deşeuri care ajunge la depozit se percepe o penalitate de 30 lei, penalitate care va creşte în 2020 la 80 lei pe tonă, bani care se duc la Fondul de Mediu. În consecinţă, dacă reciclăm şi reducem cantitatea de deşeuri pe care o generăm atunci plătim mai puţin. Dacă nu, tarifele vor continua să crească!”, a spus Moiceanu. Chiar şi aşa, directorul executiv al ADI Servsal a spus că în Argeş sunt în prezent cele mai mici tarife din ţară. Moiceanu a precizat că în anul în curs tarifele nu vor mai creşte în Argeş, iar 80% dintre primării au aprobat noul plan tarifar, deoarece primarii au înţeles utilitatea lui.
Ce aruncă argeşenii la gunoi
Conform lui Moiceanu, anul trecut au fost generate în judeţul Argeş 124.342 de tone de deşeuri municipale. Doar 2.798 tone au fost reciclate şi valorificate de operatorii de salubritate, în vreme ce la agenţii economici cantitatea reciclată a fost mult mai mare – 12.059 tone. Valorificate energetic au fost 4.721 tone, iar 20.977 tone au fost deşeuri biodegradabile compostate (unele chiar în gospodăriile care au fost dotate cu compostoare).
În continuare se produc multe deşeuri din construcţii – 6.512 tone, dar sunt probleme cu colectarea deşeurilor electrice şi electrocasnice (9.994 tone anul trecut), mai ales că aici intră şi deşeuri periculoase. În ceea ce priveşte structura deşeurilor colectate în Argeş, 76% este vorba despre deşeuri biodegradabile, deşeuri reziduale şi organice (inclusiv pământ care nu ar avea ce să caute la gunoi). Cu cât acest procent este mai mare, cu atât penalităţile sunt mai mari – în acest an se estimează că Argeşul va plăti penalităţi la Fondul de Mediu în sumă de un milion lei (puţin, însă, în comparaţie cu alte judeţe care au mari probleme). 8,48% dintre deşeuri sunt din plastic, 8% hârtie şi carton, 2% metal şi 3% sticlă.
Investiţii
Sunt argeşeni care îşi amintesc, cu siguranţă, de perioada în care groapa de gunoi de la Albota era, de fapt, un imens munte de deşeuri care puţeau îngrozitor şi deasupra căruia se învârteau stoluri de ciori care acopereau cerul. Acum, după ce a fost implenetată o bună parte din strategia de gestionare a deşeurilor, faţa locului s-a schimbat total. Rampa de deşeuri este ecologică, echipamentele sunt moderne, iar investiţiile continuă. De exemplu, în acest an se face o hală de 4.000 mp pentru sortarea şi tratarea deşeurilor. Tot cu scopul de a reduce cantitatea de deşeuri depozitate final pentru care se plătesc taxe. Cu cât mai puţine deşeuri ajung la rampă, cu atât mai mici vor fi penalităţile plătite către fondul de mediu. „E nevoie de investiţii noi şi le vom face. De asemenea, vrem să creştem gradul de deviere a deşeurilor de la depozit şi ne pregătim pentru licitaţii noi pentru serviciile de salubritate care vor fi organizate în 2020”, a mai spus Moiceanu.
Buline şi pubele neridicate
Pentru viitor sunt avute în vedere şi unele măsuri care să sporească gradul de conştientizare al cetăţenilor cu privire la colectarea selectivă a deşeurilor. De exemplu, o metodă ar fi aceea ca persoanele care nu depozitează selectiv deşeurile să rămână cu gunoiul neluat, pe pubela neridicată operatorii lipind o bulină. De asemenea, vor fi achiziţionate 30.000 de pubele de gunoi în acest an pentru a se încuraja programul de colectare individuală (pe gospodării) şi vor fi daţi saci reciclabili cetăţenilor. Moiceanu a mai spus că se fac deja demersuri pentru ca TVA la gunoi să scadă la 9%, aşa cum s-a întâmplat şi cu apa, de exemplu, iar tarifele să fie reglementate de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Serviciilor Comunale.
