Dumitru Tudosoiu
La un secol distanţă de reforma lui Spiru Haret, continuată de Nicolae Iorga şi Constantin Angelescu, care reuşea să transforme generaţii întregi de copii din analfabeţi în „ştiutori de carte” şi chiar în absolvenţi de facultate, învăţământul din România se află în colaps. După reformele eşuate ale celor 27 de miniştri ai Educaţiei, 46% dintre elevi sunt analfabeţi funcţional, rata abandonului şcolar este cea mai mare din Uniunea Europeană, iar la testele PISA şcolarii din ţara noastră stau cel mai rău. Avem olimpici internaţionali şi copii supradotaţi, dar în realitate ei reprezintă un procent infim din numărul total al şcolarilor. După Revoluţie, formula de şcoală s-a schimbat de foarte multe ori. În 2019 vor fi schimbări la evaluarea naţională şi la bacalaureat? Ce răspunde reprezentantul Ministerului Educaţiei Naţionale, inspectorul şcolar general Dumitru Tudosoiu, citiţi în ceea ce urmează.
„Nu vor fi schimbări”
– În ce stadiu se află proiectul noii legi a Educaţiei Naţionale?
– Proiectul noii legi a Educaţiei Naţionale este în plină desfăşurare a paşilor procedurali, el urmând a fi finalizat, conform declaraţiilor din presă, în luna iunie a anului curent.
– Care sunt aşteptările anului 2019 în învăţământul preuniversitar? Pentru generaţia actuală a elevilor vor fi schimbări la examenele naţionale?
– Evident, ne dorim ca anul 2019 să se deruleze într-o stare de echilibru firesc şi de constanţă în sistemul de învăţământ. Stabilitatea reprezintă o premisă a unei bune desfăşurări a oricărei activităţi. De asemenea, este important ca dascălul să îşi ocupe locul binemeritat în viaţa societăţii, a comunităţii, iar rolul de dascăl să fie conştientizat din ce în ce mai mult. În ceea ce priveşte evaluarea naţională şi examenul de bacalaureat nu vor fi schimbări care să se exercite asupra generaţiei actuale.
– Ce soartă au liceele tehnologice din Argeş care au promovabilitatea zero sau foarte mică la bacalaureat? Vor fi desfiinţate sau transformate în şcoli profesionale?
– În contextul actual, situaţia viabilă care se conturează ar fi transferarea elevilor respectivi în şcoli profesionale, dar, în egală măsură, acolo unde o impun condiţiile, trebuie redimensionată reţeaua şcolară. Această reaşezare a reţelei se fundamentează pe realitatea demografică şi numerică şcolară existente.
– Într-un….top 3, care sunt plusurile din învăţământul preuniversitar argeşean?
– Considerăm că învăţământul preuniversitar argeşean îşi menţine nivelul ridicat al calităţii, având şi plusuri, şi minusuri, ca orice domeniu al vieţii social-economice. Un prim plus este corelarea continuă a ofertei educaţionale cu cerinţele şi exigenţele de pe piaţa muncii. Spre exemplu, în anul 2012 am pornit la drum cu un număr de şase clase la şcoala profesională, iar anul acesta am funcţionat cu 30 de clase. Deschiderea şi transparenţa Inspectoratului Şcolar Judeţean Argeş privind rolul acestei instituţii în viaţa profesională şi socială a comunităţii merită, de asemenea, note foarte bune. Bile albe primesc şi rezultatele obţinute la examenele şi evaluările naţionale fiindcă s-au înregistrat cele mai mari procente din istoria instituţiei, precum şi rezultatele frumoase de la concursuri şi olimpiade.
– Dar cele trei minusuri?
– Unu: finanţarea sistemului, în continuare, insuficientă acoperirii nevoilor specifice. Doi: mentalitatea cadrului didactic, de multe ori, ancorată în metode vechi şi practici subiective. Trei: nereformarea sau reformarea insuficientă a planurilor de şcolarizare şi a curriculum-ului naţional.
Previne abandonul şcolar
– Una dintre cauzele abandonului şcolar/analfabetismului este sărăcia. Ce poate să facă Ministerul Educaţiei pentru a-i ţine la şcoală pe elevii sărmani?
– Reprezentantul Ministerului Educaţiei Naţionale în judeţul Argeş este Inspectoratul Şcolar, ale cărui priorităţi vizează inclusiv aplicarea unor măsuri pentru a preveni abandonul şcolar. În acest sens, la nivelul instituţiei noastre au fost accesate fonduri europene prin două proiecte importante: „Creşterea calităţii procesului educaţional prin implementarea de măsuri integrate”, în valoare de 9.246.931,66 lei, şi „Re-Activ-Reducerea abandonului şcolar printr-un set de activităţi educaţionale adaptate la nevoile specifice ale copiilor”, în valoare de 4.814.424,84 lei. De asemenea, la nivelul judeţului nostru se derulează cu succes programul ROSE, menit să contribuie la reducerea abandonului în învăţământul secundar şi terţiar şi la creşterea ratei de promovare a examenului de bacalaureat. În cadrul programului, elevii desfăşoară activităţi remediale, de consiliere, îndrumare şi orientare vocaţională, activităţi extracurriculare şi de informare, primind totodată şi masă caldă sau pachet alimentar. Continuă programul naţional de protecţie socială „Bani de liceu”, prin care se acordă un sprijin financiar lunar elevilor cu o situaţie materială precară.
– În câte şcoli din Argeş se pilotează programul „Masa caldă”?
– Programul-pilot „Masa caldă în şcoli” este derulat la nivel naţional şi, în cadrul lui, elevi şi preşcolari din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat primesc gratuit o masă caldă sau un pachet alimentar. În judeţul Argeş nu s-a derulat acest proiect.
