Robert Tudorache
* Interviu cu Robert Tudorache, secretar de stat în Ministerul Energiei –
Argeşeanul Robert Tudorache a cunoscut în ultima vreme o ascensiune importantă, de la statutul de consilier local la Piteşti ajungând secretar de stat în Ministerul Energiei, acolo unde a mai lucrat. Poziţia sa este una cheie într-un sector vital pentru România. Despre sistemul energetic naţional, despre gazoductul BRUA care va traversa Argeşul şi despre provocările din domeniu, Robert Tudodache ne-a vorbit pe larg într-un interviu.
– Ce înseamnă pentru un argeşean să aibă o poziţie cheie în Ministerul Energiei?
– Propunerea de a ocupa postul de secretar de stat în Ministerul Energiei m-a onorat în mod deosebit, dar a reprezentat şi o provocare extraordinară, având în vedere complexitatea şi importanţa sectorului de petrol şi gaze naturale pe care îl coordonez, pentru economia românească şi pentru securitatea energetică a ţării. Este un domeniu strategic, în care ne-am propus o reaşezare a priorităţilor energetice ale României, cu ţinte privind diversificarea surselor şi a rutelor de aprovizionare energetică, creşterea securităţii energetice etc. De asemenea, coordonez şi domeniul cooperare internaţională şi afaceri europene.
„Modernizarea infrastructurii – vitală”
– Care sunt cele mai importante proiecte privind dezvoltarea energetică în Argeş?
– Argeşul este un judeţ cu un potenţial al mediului de afaceri semnificativ. Avem în judeţ obiective foarte importante, cu contribuţii esenţiale la economia naţională, cum este Platforma din Mioveni, cu Institutul de Cercetări Nucleare şi Fabrica de Combustibil Nuclear Mioveni sau Uzina Automobile Dacia – Group Renault care a devenit cea mai de succes privatizare din România şi proiectul industrial care a adus cele mai mari beneficii judeţului Argeş, dar şi României în general. Sunt prezenţi în judeţ nu numai investitori străini de renume, dar sunt şi foarte multe investiţii de succes cu capital autohton. Modernizarea infrastructurii rutiere şi feroviare este însă vitală pentru atragerea de noi investiţii în judeţ. Proiectele privind dezvoltarea energetică a judeţului Argeş au în vedere dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii energetice pentru îmbunătăţirea aprovizionării cu gaze naturale şi energie electrică a consumatorilor, eficientizarea consumului de energie şi promovarea resurselor regenerabile.
Beneficii
– În ce stadiu este proiectul BRUA şi ce va însemna el pentru Argeş?
– La sfârşitul lunii noiembrie au fost semnate la Bucureşti contractele de execuţie a conductei BRUA, faza I, de la Podişor la Recaş. Traseul conductei urmează direcţia generală de la sud-est spre vest, traversând judeţele Giurgiu, Teleorman, Dâmboviţa, Argeş, Olt, Vâlcea, Gorj,
Hunedoara, Caraş-Severin şi Timiş. Implementarea proiectului va aduce la nivel naţional şi local, inclusiv în Argeş, o serie de beneficii semnificative, cum ar fi stimularea competiţiei pe piaţa internă de gaze, dezvoltarea sistemului naţional de transport gaze naturale, diversificarea rutelor, crearea de noi locuri de muncă şi creşterea numărului de gospodării şi de agenţi economici care se vor racorda la reţeaua de gaze naturale.
– Care este viziunea privind mixul energetic pentru perioada următoare?
– Pentru asigurarea securităţii şi eficienţei energetice, sistemul energetic trebuie să progreseze inclusiv în vederea menţinerii unui mix energetic performant, prin diversificarea surselor şi a tehnologiilor de producere a energiei, prin promovarea energiilor din surse regenerabile şi a tehnologiilor cu emisii reduse de carbon. În acest an s-au făcut paşi importanţi în acest sens, şi mă refer aici la revitalizarea producţiei de cărbune, care rămâne o componentă importantă a mixului de materii prime energetice a României, dar care necesită măsuri pentru modernizare şi retehnologizare. Energia nucleară va face parte din mixul energetic al României şi în viitor, ca pilon al securităţii în producţia de energie electrică şi în diminuarea emisiilor de CO2. Valorificând resursele interne de uraniu, capacităţile nucleare din România au avantajele de a nu depinde de importurile de combustibil şi de a produce electricitate ieftină. O altă direcţie de acţiune este mărirea potenţialului hidroenergetic.
Aşteptări nerealiste
– Aveţi sprijinul pe care îl aşteptaţi sau luptaţi în minister cu o anumită inerţie a sistemului?
– A trecut aproape un an de când coordonez sectorul de petrol şi gaze naturale în cadrul Ministerului Energiei. Vă mărturisesc că a fost o perioadă nu tocmai uşoară, au fost şi momente dificile. Eu cred că s-au făcut multe lucruri bune. Fără îndoială e nevoie în continuare de multe schimbări pentru ca acest sector strategic al economiei româneşti să devină ceea ce ne dorim cu toţii. Am avut şi am în continuare sprijinul domnului ministru Toma Petcu, al celorlalţi secretari de stat şi al specialiştilor din minister. Evident că există uneori şi aşteptări nerealiste, minuni aşteptate de pe o zi pe alta, există şi o oarecare inerţie faţă de schimbările absolut necesare pentru restructurarea acestui sector.
„Potenţial enorm”
– Care sunt punctele slabe ale sistemului energetic şi ce soluţii de rezolvare întrevedeţi?
– Sectorul energetic românesc a fost lipsit de investiţii majore în ultimii 20 de ani, multe dintre instalaţiile de producere, transport şi distribuţie a energiei sunt învechite şi depăşite tehnologic, cu consumuri şi costuri de exploatare mari, avem o durată de funcţionare depăşită pentru un procent mare din conductele de transport gaze naturale şi un nivel scăzut al surselor de finanţare comparativ cu necesităţile de investiţii în infrastructura Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale. Majoritatea zăcămintelor sunt zăcăminte mature, cu un grad mare de depletare, a căror menţinere în producţie necesită un volum mare de investiţii şi cheltuieli de operare.
Este imperios necesar să ne preocupăm de continuarea investiţiilor în sectorul de explorare şi producţie, precum şi de relansarea acestora în infrastructura de transport, pentru valorificarea rezervelor potenţiale de hidrocarburi şi punerea în practică a proiectelor energetice pe care ni le-am propus. Avem totodată în atenţie dezvoltarea capacităţilor de înmagazinare a gazelor naturale. Ne dorim să finalizăm cât mai curând noua Strategie energetică a României pentru perioada 2016-2030, cu perspectiva anului 2050 şi ne propunem să asigurăm un cadru de reglementare şi un cadru fiscal pentru o piaţă energetică funcţională şi fezabilă, pentru menţinerea competitivităţii sectorului energetic, care să atragă şi să menţină investiţiile de capital şi tehnologie. În ceea ce priveşte piaţa de gaze naturale, dorim să continuăm procesul de liberalizare. Nu în ultimul rând, ne propunem dezvoltarea Parteneriatelor energetice. Personal, cred că ceea ce trebuie să vadă investitorii în sectorul energetic din România sunt oportunităţile enorme. Trebuie să ieşim în lume şi să arătăm potenţialul uriaş pe care îl avem în sectorul energetic, să captăm şi să reţinem atenţia şi interesul investitorilor şi să le oferim motive strategice pentru care aceştia să vină să investească în ţara noastră.
