Referendumul pentru redefinirea familie a fost un eşec, deoarece nu s-a întrunit cvorumul necesar validării. În aceste condiţii, a apărut imediat ideea unei legi pentru implementarea parteneriatului civil care permite şi uniunea dintre doi reprezentanţi ai aceluiaşi sex, deşi adopţiile de către aceştia ar urma să fie interzise. Pe de altă parte, urmând calea aleasă de unele societăţi „dezvoltate” şi emancipate (cum ar fi Canada), în anumite zone din România au început să apară manifestări ale unui exces de zel aparte. Astfel, în Iaşi au fost date soţilor la semnat documente pentru înscrierea copiilor la creşă pe care, la semnături, nu mai sunt trecuţi „Mama” şi „Tata”, ci „Părinte 1” şi „Părinte 2”. Emancipare, nu-i aşa? Cine sunt însă „Părinte 1” şi „Părinte 2”? Cum se stabilesc aceste lucruri? Sperăm să nu vedem astfel de excese şi în Argeş, iar factorii de decizie să fie atenţi la apărarea şi promovarea valorilor autentice, şi nu la concepte care ne sunt străine!
