Şi-a deschis porţile tabăra internaţională de meşteşuguri
Fabian este atât de concentrat la bancul de lucru încât nu vede şi nu aude ce se petrece în jurul său. Aflat în lumea lui şi absorbit de munca migăloasă, puştiul de 12 ani taie în fel şi chip o bucată de placaj, folosindu-se de o unealtă electrică. Îmbrăcat în port popular, micul meşter din Hârtieşti dresează lemnul nărăvaş, transformându-l, sub ochii mei curioşi, în floarea-simbol a Sărbătorilor Argeşului şi Muscelului: Garofiţa Pietrei Craiului. Andra din Mozăceni coase cu roz, în urma acului, pe o bastistuţă, planta ocrotită de lege, cu petale dinţate la vârf. Cu astfel de isprăvi se scrie încă o filă de poveste în marea carte a Taberei internaţionale de meşteşuguri de la Piteşti.
Se lucrează cu spor în atelierele de creaţie
Ajunsă la a VI-a ediţie, Tabăra internaţională de meşteşuguri şi-a deschis porţile la începutul acestei săptămâni, fiind organizată de Consiliul Judeţean Argeş, prin Şcoala Populară de Arte şi Meserii Piteşti. Îmbrăcaţi în costume naţionale, zeci de elevi de la secţiile de meşteşuguri se întrec în măiestrie, participând la atelierele de creaţie desfăşurate, zi de zi, la Colegiul Tehnic „Dimitrie Dima”. Copiilor argeşeni li se alătură colegi de la Şcoala Populară de Arte Râmnicu Vâlcea, precum şi invitaţi din Republica Moldova şi Letonia.
O fată iscusită la roata olarului
Se lucrează cu spor în atelierele de creaţie. Garofiţa Pietrei Craiului, floarea aleasă ca simbol pentru Sărbătorile Argeşului şi Muscelului, înfloreşte în lemn şi lut, pe pânză ori la războiul de ţesut. Băieţii cos şi ţes cot la cot cu fetele. O adolescentă învârte, cu forţă şi pricepere, roata olarului; cu căuşele împreunate ca într-o rugăciune, fata modelează o ulcică. Ţinând acul în mâna stângă, un ţânc de şapte ani se căzneşte să prindă baierele unei trăistuţe. După ce au fost gătite cu ii şi fote, păpuşile cu straie populare au fost duse la… culcare. Pe un perete sunt expuse măşti confecţionate de meşterii din Republica Moldova. O profesoară de peste Prut, Lilia, pictează o icoană pe sticlă.
Bucate cu specific românesc şi moldovenesc
Măşti populare confecţionate de elevii din Criuleni
Borcane cu bunătăţi din cămara bunicii se desfată în mijlocul meselor împănate cu fire multicolore, etamină şi alte materiale trebuincioase lucrului manual. Gemuri şi compoturi felurite – de vişine, de piersici şi de prune – deschid apetitul cinelor cu specific. Tradiţia, fiind ca sarea în bucate, este respectată şi în bucătăria taberei. În seara românească, mesenii s-au înfruptat deja din: brânză cu unt şi mămăligă, sarmale şi gogoşi. Bucatele moldoveneşti sunt la… frământat. Stând de vorbă cu Silvia şi Lilia, două reprezentante ale şcolii de arte din Criuleni-Republica Moldova, am aflat că meniul va cuprinde, cel mai probabil: „ursuleţi” turtiţi (un fel de bulz din mămăligă şi brânză de oaie), tocăniţă de carne cu sos de roşii, plăcinţele cu brânză, struguri şi piersici (fructele sunt aduse de peste Prut).
De reţinut şi că şezătorile taberei sunt asezonate cu programe de relaxare (excursii, progame artistice). Iar produsele lucrate de elevi vor face obiectul unei expoziţii.
Mirela NEAGOE
