…Este concluzia sau mai degrabă firul roşu al emisiunii „Subiect de presă” realizate la Antena 1 Piteşti de Cristina Munteanu şi Mihai Golescu, invitat fiind profesorul, medicul şi scriitorul Dumitru Constantin Dulcan, personalitate marcantă a vieţii ştiinţifice naţionale şi nu numai. De fapt, „Subiect de presă” n-a avut… niciun subiect anume, realizatorii provocându-l pe profesorul Dulcan la o discuţie despre viaţă, moarte şi credinţă.
Orice reuşită e motiv de fericire
Mihai Golescu a lansat ideea că toată lumea-l caută pe Dumnezeu, că ştiinţa nu ne-a lămurit întru totul despre ce se întâmplă în Univers, dar mai ales a vrut să ştie dacă se poate vorbi despre o reţetă a fericirii.
„Fericirea este sentimentul pe care-l caută fiecare în moduri diferite. Omul simplu poate spune că e fericit dacă are ce pune pe masă. Intelectualul poate aspira către idealuri înalte sau se mulţumeşte cu ce face. Orice reuşită – sportivă, culturală, artistică, economică, spirituală sau chiar o căsătorie – este un motiv de fericire. Ideea este că nu întotdeauna religia, ştiinţa, politica ne-au adus fericire. Omul e nefericit atât timp cât este supus vicisitudinilor, dar e fericit cel care se cunoaşte foarte bine pe sine. Ştiţi câţi copii de la ţară s-au realizat frumos prin învăţătură? Din păcate acum nu mai e aşa. De ce? Pentru că societatea s-a schimbat, nu-i mai ajută”, afirma profesorul Dulcan.
Moartea nu există…
„De multe ori s-a pus întrebarea cum poate fi moartea sensul vieţii? Simplu: moartea nu există, e doar o trecere efemeră prin viaţă a existenţei corpului uman, care la rândul lui este creaţia unei forţe spirituale. Moartea este doar motivul trecerii prin viaţă spre eternitate. Sensul existenţei nu este îmbogăţirea materială, jefuirea, ci dragostea, ajutorarea semenului. Moartea nu e decât o trecere a conştiinţei spre Univers, care e unul fizic şi altul spiritual, negravitaţional. Dincolo de orice corp fizic este o undă, care e invizibilă, e informaţia de dincolo de particulă. Dacă eu sunt creaţia Universului, înseamnă că Universul trebuie să rezoneze cu mine”, a mai afirmat Dumitru Constantin Dulcan.
…Dar Dumnezeu există
Noua ştiinţă, a continuat profesorul Dulcan, spune că sistemul nervos nu este imobil, întrucât creierul ne modelează şi face selecţia morală, că genele pot fi mutate sau modificate, că viitorul nostru este unul spiritual. „Noua ştiinţă demonstrează că Dumnezeu există. Experienţele de laborator au dovedit că gândurile noastre pot avea semnificaţii pozitive sau negative. Gândul rău, urât duce la boală, la durere, la nenorocire, la moarte, dar gândul bun, frumos duce la bucurie, la sănătate, la bunăstare, la fericirea fiecăruia, că tot vorbeam despre fericire. Toţi avem un sens, un rost în viaţă, dar omul trebuie să ştie cine este şi ce vrea. Primul pas spre starea de bine este să nu urască, ci să-şi iubească aproapele, pentru că binele lui este şi binele celorlalţi. Ştiţi de ce a câştigat creştinismul faţă de celelalte religii? Pentru că Iisus a ridicat sclavul care până atunci era bătut, dispreţuit, oropsit. Chiar dacă material nu suntem egali, toţi avem dreptul să ni se respecte demnitatea. Cum pot fi demn dacă societatea mă obligă să întind mâna ca să cerşesc?”, a punctat apăsat Dumitru Constantin Dulcan.
Legea binelui
„Legea Universului, şi-a continuat ideea profesorul Dulcan, este o lege a binelui. Toţi suntem creaţia unei entităţi spirituale supreme, care ne-a dat un rost pe lume. Dacă din egoism nu suntem dispuşi să-i ajutăm pe alţii, măcar să-i respectăm, să nu-i dispreţuim, să nu-i urâm. A urî pe cineva înseamnă a mă urî pe mine. Comportamentul negativ este nociv pentru toţi. Violenţa, răutatea, ororile intens mediatizate din păcate atrag numai rău. Oamenii trebuie să înţeleagă faptul că negativismul poate fi distructiv. Din acest motiv se impune să gândim tot timpul pozitiv, să ne sprijinim unii pe alţii”.
Să ne iubim limba şi fiinţa naţională
… Acesta este îndemnul profesorului Dulcan, care ne vizează pe fiecare dintre noi. „Să ne respectăm limba, dulce şi melodioasă, nu să împrumutăm expresii care ne sunt străine. Sunt ţări care au legi pentru protejarea limbii naţionale, dar la noi nu s-a dorit. Şi atunci cum să ne fie respectate valorile? Globalizarea despre care se tot discută înseamnă că unii vor să ne facă altceva decât suntem, deşi noi, ca naţie, suntem unul dintre cele mai vechi popoare pe acest pământ. «Să respectăm limba şi fiinţa naţională» trebuie să devină imperative. Sensul existenţei noastre este de a gândi frumos şi moral. Acum două mii de ani, Iisus ne-a lăsat două imperative: iubirea şi iertarea. De aceea iubirea este sentimentul pe care trebuie să-l simtă şi să-l înveţe copilul de când se naşte”, a încheiat Dumitru Constantin Dulcan, care cu siguranţă ar mai fi continuat dacă timpul alocat emisiunii nu s-ar fi sfârşit. Şi cât de multe lucruri interesante ar fi avut să ne mai spună…
Val. NICOLAU
