Pentru nimeni nu este un secret că în ultimele două decenii a crescut alarmant incidenţa cancerelor. Impactul catastrofei nucleare de la Cernobîl din aprilie 1986, creşterea agresivităţii radiaţiilor solare din cauza subţierii accentuate a ecranului protector de ozon care înconjoară Pământul, alimentele bombardate cu factori de creştere, conservanţi şi produse modificate genetic sunt câţiva dintre factorii cu acţiune cancerigenă generală dovedită.
Cancerele digestive au urcat vertiginos în clasamentul afecţiunilor maligne. A scăzut uşor procentul cancerului gastric şi esofagian, dar a crescut incidenţa cancerului recto-colonic, urmat de cel cu localizare pancreatică. Există factori ereditari/familiali predispozanţi. Am cunoscut familii în care au apărut cancere digestive la trei generaţii succesive, uneori cu aceeaşi localizare.
Pentru cancerul esofagian, ca factori favorizanţi şi în parte etiologici/cauzali, menţionez: fumatul început la vârste tinere şi practicat cu pasiune (peste 20-30 de ţigări pe zi, de peste două decenii), consumul constant de alcool (în special esenţe tari), ingerarea de alimente fierbinţi în mod repetat. Esofagita de reflux permanentă, la cei cu hernii gastrice transhiatale fixate deasupra diafragmei (necorectată chirurgical), pare a fi un factor predispozant de luat în seamă.
La cancerul gastric, pe lângă predispoziţia ereditară, menţionez: gastritele atrofice, polipoza gastrică. Mai nou, incriminaţi ca factori etiologici principali sunt: infecţia persistentă şi netratată cu H.P. şi excesul de terapie de lungă durată cu inhibitori de pompă de protoni care anulează aciditatea gastrică.
Localizarea pancreatică este cea mai oportunistă. Se pot depista tumori maligne pancreatice şi întâmplător, la un examen ecografic efectuat la un pacient asimptomatic şi cu stare generală bună/nemodificată. Dacă la celelalte localizări ale cancerelor digestive, diagnosticate relativ precoce, se mai poate face ceva, la această localizare medicina actuală performantă este ineficientă. Diagnosticul pozitiv este echivalent cu certificatul de deces.
Cancerul recto-colonic deţine capul de afiş ca frecvenţă între localizările aparatului digestiv. Schimbările moderne ale alimentaţiei, deja menţionate, au rol decisiv cancerigen. O menţiune specială se cuvine făcută, ca atenţionare, pentru consumul excesiv/constant al fripturii la grătar. La aproape 800 grade Celsius, cât se ajunge la graniţa dintre grătarul roşu-încins şi carne, se produc substanţe dovedit cancerigene, care îmbibă produsul atât de gustos. Am cunoscut o mulţime de oameni, „pasionaţi ai grătarului” pe tot timpul anului, plecaţi dintre noi mai devreme.
Ce este de făcut? Nimic altceva decât să vă îmbunătăţiţi/reevaluaţi alimentaţia şi să vă prezentaţi la medic pentru controale periodice, sănătoşi fiind. Răsplata incalculabilă este viaţa.
Dr. Tiberiu STĂNESCU
