Pictura s-a înstăpânit bine în peisajul cultural al Argeşului. Odată cu Fundaţia Ilfoveanu, ea şi-a ridicat considerabil arta, înscriindu-se, ca importanţă, ca un eveniment naţional de largă respiraţie.
Piteştiul are şi reputaţia, de decenii bune, de a fi capitala artei naive româneşti. În octombrie a.c., Muzeul Judeţean a vernisat a 49-a ediţie a Expoziţiei Naţionale de Artă Naivă.
Îmi amintesc despre dedicarea doctorului Roland Anceanu, în această întreprindere culturală, de Aurel Calotă, precum şi despre faptul că, la prima expoziţie, a vorbit criticul de artă Petru Comarnescu… Cu obişnuita sa locvacitate şi cu o cunoaştere adâncă a artei, criticul dădea un prognostic optimist artei naive. Nu s-a înşelat!
Între timp, stimulat, fenomenul artei naive a luat amploare, nume ca (îi amintim nu neapărat ca scară valorică) Ion Nicodim, Gh. Babet, Gh. Boancă, Costel Bogatu, Petru Mihuţ, Catinca Popescu, Mihai Vintilă şi alţii dând greutate „naivităţii” picturale româneşti.
Aşa se face că, la Piteşti, fiinţează primul Muzeu al Artei Naive, prin aceasta înţelegându-se, de fapt, depozitarul a aproape o mie de lucrări ale aşa-zişilor „pictori populari” sau „primitivi moderni”, cum li s-a mai spus.
Nu cu mult timp în urmă, Fundaţia Ilfoveanu făcea un gest excepţional, găzduind, în noua casă a artei, lucrări ale studenţilor Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti. Amfitrionul, Sorin Ilfoveanu, fost rector al acestei universităţi, le oferea candidaţilor la gloria Muzei Picturii încă o oportunitate de a fi mai bine cunoscuţi şi într-un oraş cu tradiţie.
Fostul dascăl le-a întins o mână, aşa cum maestrul Corneliu Baba, mentorul său, o făcea pentru el şi colegii lui. Printre aceştia Liviu Lăzărescu (care a şi scris o carte: „Maestrul meu, Corneliu Baba”), Ştefan Câlţia, Sorin Dumitrescu şi alţii, azi foarte cunoscuţi.
Marţea trecută, Fundaţia Ilfoveanu a făcut încă un gest lăudabil: i-a invitat pe profesorii „învăţăceilor” să-şi expună lucrările. Aşa se face că, alături de rectorul Cătălin Bălescu, expun: Ion Anghel, Cezar Atodiresei, Traian Boldea, Marcel Bunea, Petru Lucaci, George Mircea, George Moscal, Al. Rădvan, Mihai Sârbulescu, Andrei Tudorean şi Adrian Ilfoveanu, fiul maestrului, ca invitat.
Un catalog-album de artă numeşte aceste lucrări „Lumi posibile”. Este o invitaţie la evaluări personale, potrivit decelării individuale a valorilor, potrivit sensibilităţilor fiecăruia, a gustului ş.a.m.d. Într-adevăr, expresii plastice diferite definesc propunerile picturale ale dascălilor. Sunt, cum afirma Marcel Bunea, directorul Departamentului Pictură, „11 lumi posibile”.
Ne alăturăm şi noi bucuriei expozanţilor, subliniind noutatea demersului artistic pentru Fundaţie şi oportunitatea ivită piteştenilor de a viziona artă autentică, ancorată în spiritul modern al epocii. Expoziţia este deschisă până la 10 februarie 2018.
Şi mai este ceva! Vernisajul acesta aduce arta aproape de public şi se înscrie, în demersurile maestrului Ilfoveanu, în serviciul frumosului, Rădeştiul (locul său de retragere în meditaţie şi lucru) funcţionând el însuşi ca un centru cultural, prin invitaţii aduşi aici. Ceva în genul Centrului Everac de la Podul Dâmboviţei, despre care, deocamdată, n-am ştiinţă, din păcate, ce a devenit după… plecarea maestrului…
