Corneliu Berevoianu
Procurorii DNA Piteşti au dispus trimiterea în judecată a fostului primar din Nucşoara, Corneliu Berevoianu, a unui angajat al primăriei nucşorene şi a altor două persoane pentru atragere ilegală de fonduri europene. Procurorii DNA susţin că primarul ar fi ajutat un cetăţean să ia banii europeni, deşi în realitate acela nu deţinea tot terenul pentru care a solicitat fondurile.
Falsuri peste falsuri
Potrivit procurorilor Anticorupţie, fostul edil Berevoianu este suspectat de instigare la fals intelectual, fals intelectual, ambele în formă continuată, în formă continuată, şi complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene. În acelaşi dosar au mai fost trimişi în faţa instanţei Nae Bălăianu, pentru comiterea infracţiunilor de instigare la folosirea sau prezentarea cu rea credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, şi complicitate mijlocită în forma complicităţii la instigare la fals intelectual în formă continuată, Leontina Veronica Berjea, la data faptelor referent superior în cadrul Primăriei Nucşoara, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete în scop de obţinerea pe nedrept de fonduri europene, şi Liviu Fulga pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete tot în scop de obţinere ilegală de fonduri europene.
Primarul, implicat
Din rechizitoriul DNA rezultă că, la data de 23 mai 2011, Nae Bălăianu a solicitat Primăriei Nucşoara deschiderea unei poziţii de rol fiscal pentru Obştea Scărişoara Mică, în al cărei reprezentant se erija, deşi obştea nu dobândise personalitate juridică şi nu i se reconstituise vreun drept de proprietate pe muntele Scărişoara Mică. Cu aceeaşi ocazie, împricinatul a solicitat şi eliberarea unei adeverinţe necesară la APIA pe numele obştii, arătând că suprafaţa obştii de 133 ha nu este inclusă în domeniul public al comunei. De menţionat că toate aceste demersuri, respectiv de constituire a Obştii Scărişoara Mică şi de deschidere a poziţiei de rol agricol, au fost realizate în scopul creării unei aparenţe de legalitate cu privire la dobândirea dreptului de proprietate a obştii în cauză asupra terenului în suprafaţă de 133 ha din muntele Scărişoara Mică.
În continuare, Corneliu Berevoianu, în calitate de primar al comunei Nucşoara la acel moment, a dispus efectuarea unor menţiuni false în registrul agricol al localităţii, respectiv deschiderea poziţiei de rol agricol pentru respectiva obşte. Deoarece aceasta nu avea personalitate juridică, nu putea obţine nici sprijin financiar pe suprafaţă de la APIA. Drept urmare, la iniţiativa lui Bălăianu a fost identificată o modalitate prin care, cu încălcarea dispoziţiilor legale, pentru terenurile din muntele Scărişoara Mică să fie obţinute fonduri europene prin intermediul unei alte obşti, legal constituită, în cadrul căreia cel în cauză avea calitatea de vicepreşedinte şi de contabil.
Bani obţinuţi ilegal
În acest context, inculpatul a determinat 17 persoane (din cei 27 proprietari ai celor 133 ha teren din muntele Scărişoara) să încheie cu preşedintele obştii respective un contract de comodat ce privea întreaga suprafaţă, cu toate că nu o deţineau în totalitate. Ca urmare a încheierii contractului de comodat, Nae Bălăianu a formulat o cerere la Primăria Nucşoara, prin care a solicitat transferul suprafeţei de 133 ha de la Obştea Scărişoara Mică la cealaltă obşte, cerere care a fost aprobată favorabil de primarul Berevoianu. În baza noilor menţiuni care nu necorespundeau realităţii din registrul agricol al comunei Nucşoara, referitoare la încheierea contractului de comodat, edilul de la acea dată a dispus eliberarea unei adeverinţe de rol agricol pentru obştea respectivă, pe care a şi semnat-o, care conţinea menţiuni false. Ulterior, în baza documentelor false (contract de comodat şi adeverinţă de rol fiscal) prezentate la APIA Argeş de preşedintele obştii cu care se încheiase contractul respectiv, determinat şi ajutat de Bălăianu şi cu complicitatea lui Berevoianu, a fost obţinut sprijin în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă pentru zona montană defavorizată şi plăţi de agromediu (pajişti cu înaltă valoare naturală şi practici agricole tradiţionale) în campania 2011, în sumă totală de 312.257,10 lei.
Contract de arendă
La data de 15 martie 2012, la Consiliul Local Nucşoara a fost înregistrat un contract de arendă, încheiat între Forma Asociativă Scărişoara Mică, reprezentată prin membrii Consiliului de administraţie Nae Bălăianu, preşedinte, Liviu Fulga, vicepreşedinte, cu aceeaşi obşte legal constituită, în calitate de arendaş. Obiectul contractului l-a constituit arendarea aceluiaşi teren de 133 ha păşune alpină în muntele Scărişoara Mică, nivelul arendei fiind de 1.000 lei/an, contractul fiind încheiat pe o durată de cinci ani. De asemenea, acelaşi Bălăianu a determinat-o pe Leontina Veronica Berjea să redacteze contractul de arendă, cerându-i să semneze contractul în numele său. Totodată, el le-a solicitat Leontinei Veronica Berjea şi lui Liviu Fulga să semneze contractul de arendă la rubricile corespunzătoare reprezentanţilor „Arendator – Obştea Scărişoara Mică” , lucru pe care aceştia l-au şi făcut.
Menţiuni în registrul agricol
Pe 20 martie 2012, în registrul agricol al comunei Nucşoara, la poziţia de rol agricol a Obştii Scărişoara Mică au fost efectuate menţiunile corespunzătoare privind încheierea contractului de arendă respectiv.
În cursul aceluiaşi an, pe baza documentelor false prezentate şi folosite la APIA Argeş, preşedintele celeilalte obşti, determinat şi ajutat de acelaşi Nae Bălăianu, cu complicitatea inculpaţilor Berjea şi Fulga, a obţinut fonduri nerambursabile în sumă totală de 324.754,46 lei. În anul 2013 s-a procedat în aceeaşi manieră, obştea respectivă fiind autorizată la plată în cadrul aceloraşi scheme ca şi în anii anteriori, cu sumă totală de 352.086,53 lei. APIA s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 987.616,54 lei, la care se adaugă accesoriile fiscale calculate la data efectuării fiecărei plăţi până la data achitării integrale a debitului principal. Aşa se face că procurorii au dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri mobile şi imobile ce aparţin inculpaţilor Nae Bălăianu, Corneliu Berevoianu, Liviu Fulga şi Leontina-Veronica Berjea, iar dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Argeş cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii.
C.O.
