Patrick Ekeng
De vineri seara fotbalul românesc este în doliu: camerunezul Patrick Ekeng (26 de ani) a murit după ce a suferit un şoc cardiogen şi s-a prăbuşit pe teren în minutul 69 al partidei Dinamo – Viitorul, la doar şapte minute după ce intrase pe gazon. Mijlocaşul dinamovist a primit îngrijiri pe loc, însă a rămas inconştient, fiind urcat în ambulanţă după aproximativ patru minute şi dus la Spitalul Floreasca. Medicii au încercat să-l resusciteze pe fotbalist peste 80 de minute, fără succes însă.
Ulterior au apărut tot felul de speculaţii cu privire la cauza decesului. Sunt multe semne de întrebare referitoare la modul în care au intervenit medicii, însă verdictul îl vor da legiştii de la Institutul „Mina Minovici” din Capitală, care au efectuat ieri autopsia. Rezultatele finale ale acesteia (incluzând aici analizele care se fac în astfel de cazuri) vor fi gata în circa o lună, o lună şi jumătate.
Momente de cumpănă au avut în carieră şi mulţi foşti jucători argeşeni. Unii chiar puteau să-şi găsească sfârşitul pe gazon. Alţii au fost mai norocoşi, fiind ocoliţi de ghinioane. Cornel Sorescu, preşedintele AJF Argeş, şi foştii jucători de aur ai Argeşului, Ilie Bărbulescu şi Viorel Moiceanu, ne-au vorbit despre momentele care i-au făcut să tremure pe teren.
Cornel Sorescu
„Este cutremurător”
Cornel Sorescu, preşedinte AJF Argeş şi observator la Liga I: „Am intrat în fotbal în urmă cu 39 de ani, ca fotbalist, apoi ca arbitru şi ulterior în calitate de observator. Nu am trecut prin momente nefericite. Au fost însă mulţi colegi de-ai mei, arbitri, care au trăit momente şocante. Cu ani în urmă, mi-a povestit fostul central Dan Dragoş Crăciun, care era şi medic, că l-a şocat un meci pe care îl conducea în teren, protagonist fiind un jucător de la Steaua, Damian Militaru. În urma unei lovituri, Militaru s-a prăbuşit şi a fost la un pas să-şi înghită limba. Norocul acestuia a fost arbitrul-medic Crăciun, care a intervenit la timp şi l-a salvat. Şi atunci putea avea loc o tragedie. Este cutremurător ce s-a întâmplat vineri seara. Nimeni nu ştie cu exactitate cauza morţii, ea va fi elucidată cu siguranţă. Au murit de-a lungul anilor o serie de fotbalişti pe teren. Au căzut pur şi simplu şi duşi au fost. Nu au mai putut fi salvaţi în ciuda eforturilor medicilor. Este greu de crezut că fotbalistul camerunez nu era cu analizele la zi. Dumnezeu ştie ce s-a petrecut acolo. Vom vedea”.
Ilie Bărbulescu
„Şi eu puteam muri”
Ilie Bărbulescu, fost fotbalist: „Şi eu puteam muri la 18 ani, dar am scăpat ca prin minune. Şi în finala de la Sevilla îmi puteam găsi sfârşitul. Acum, la zeci de ani distanţă, mă trec fiorii când îmi amintesc prima cumpănă din cariera mea de fotbalist. Jucam la FC Argeş şi aveam meci în Ghencea, cu Steaua Bucureşti. În minutul 17, un fotbalist advers, Radu Troi, care ajunsese în Ghencea de la FC Argeş, mi-a dat involuntar cu genunchiul în faţă de nu am mai ştiut de mine… Aşa a fost de puternică lovitura. Am ajuns imediat cu salvarea la spital şi, când mi-au văzut faţa tumefiată, medicii se întrebau dacă mai am sau nu ochiul drept. Eram desfigurat. După ce mi-am revenit, un medic mi-a spus că puteam muri dacă mă lovea la tâmplă. Am scăpat cu viaţă din acel episod. A urmat alt moment care se putea sfârşi urât pentru mine. În minutul 32 al finalei de la Sevilla am sărit la cap cu un adversar şi am căzut pe o reclamă. M-am speriat îngrozitor pentru că am aterizat acolo de la înălţime şi mi-am zis că mi-a sunat ceasul. Atunci am trecut din nou pe lângă doamna cu coasa… A venit medicul echipei şi m-a liniştit, zicându-mi că este totul în regulă. În ceea ce-l priveşte pe fotbalistul dinamovist decedat vineri seara pe teren, acesta s-a prăbuşit, efectiv. El, practic, a avut ceva. Nu cred că nu era cu analizele în regulă, pentru că niciun medic nu este atât de inconştient încât să pună parafa pe buletinul medical al unui sportiv care are probleme de sănătate. Controalele sunt riguroase, poţi face tuşa şi pentru o simplă carie la măsea. Este posibil ca Ekeng să fi consumat vreo băutură energizantă, mă gândesc şi eu…”.
Viorel Moiceanu
„Accidentarea care m-a scos din fotbal”
Viorel Moiceanu, fost fotbalist FC Argeş: „Două momente petrecute pe gazonul de fotbal îmi provoacă amintiri neplăcute. Mi-am pus ghetele-n cui din cauza unei accidentări suferite în anul 1986. Steaua câştiga Cupa Campionilor şi eu eram în cârje… Meciul jucat în acel an de FC Argeş în deplasare, la Petrolul Ploieşti, va rămâne coşmarul vieţii mele, pentru că în urma unei accidentări suferite atunci am fost nevoit să renunţ la marea mea iubire – fotbalul. Fostul jucător petrolist Octavian Grigore m-a călcat pe picior şi mi-a rupt tendonul lui Ahile. Şase luni am trecut prin clipe îngrozitoare, aveam 33 de ani. Mai doream să joc încă vreo trei ani, pentru că puteam. Al doilea moment dificil pe care mi-l amintesc îl are în prim-plan pe un fost coechipier, portarul Dan Ariciu. Într-un meci jucat în deplasare, la Braşov, acesta a făcut comoţie cerebrală şi ne-a făcut să tremurăm toţi. S-a lovit cu capul în bară şi imediat un adversar care urmărea mingea i-a mai aplicat o lovitură puternică în cap. Ariciu a rămas întins la pământ, nu a mai ştiut nimic de el, şi-a înghiţit limba. Dacă nu venea la timp medicul echipei să-i acorde primul ajutor, murea. A fost transportat la spital şi treptat şi-a revenit. Revenind la cazul fotbalistului dinamovist decedat zilele trecute, părerea mea este că acesta suferea de o boală nedepistată. Nu cred că lua pastile de capul lui, mai ales că venea dintr-o ţară unde nu putem vorbi despre droguri, sunt interzise. Iar el era un profesionist, nu un terchea-berchea (Dinamo Bucureşti l-a transferat pe Ekeng de la Cordoba, din Spania – n.r.). Parcă e blestemat clubul Dinamo. Să ne amintim de Hâldan, înaintea lui a fost Michael Klein, care a murit la o echipă în Germania (Bayer Uerdingen – n.r.), dar jucase şi el la Dinamo. Este greu de precizat ce-a fost acolo. Am înţeles de la televizor că nici ambulanţa nu avea un echipament corespunzător, defibrilatorul nu avea baterii. În ce ţară trăim, Doamne?!”.
Arbitrul de centru al partidei dintre Dinamo Bucureşti şi Viitorul Constanţa, Florin Marcu, e de profesie… medic. Cu toate acestea, el nu a intervenit pentru a-i acorda primul ajutor lui Patrick Ekeng. Nici măcar nu s-a uitat la jucătorul care agoniza la 2-3 metri de el. Ba mai mult, a refuzat să oprească partida, după tragedie, deşi jucătorii ambelor formaţii l-au implorat, cu lacrimi în ochi, să fluiere finalul meciului.
Monica CRISTEA
