Muzeul Judeţean a găzduit, vineri, lansarea volumului „Iulian N. Vlad – confesiuni pentru istorie” de Aurel I. Rogojan, cu o prefaţă a prof. univ. dr. Dinu C. Giurescu. Amfitrionul evenimentului editorial a fost directorul instituţiei, Cornel Popescu. Alături de autorul cărţii-document, au evocat personalitatea lui Iulian Vlad: colonelul în retragere Gheorghe Şovar şi profesorul doctor George Ene, eminescolog. Întâlnirea cu cititorii a fost interactivă şi s-a încheiat cu o sesiune de autografe.
Iulian Vlad a consemnat, aşa cum subliniază şi titlul noii apariţii editoriale, unele „confesiuni pentru istorie”, atât cât a putut devoala public. Cartea grea (şi la propriu, şi la figurat), apărută în condiţii grafice de excepţie la Editura „Proema” (2017), însumează 817 de pagini şi are un preţ pe măsură (costă 200 lei).
Iulian Vlad a fost un general român, ministru Secretar de Stat la Ministerul de Interne şi şef al Departamentului Securităţii Statului înainte de evenimentele din 1989. A fost membru al Partidului Comunist Român din anul 1946. În decembrie 1989, împreună cu generalul Ştefan Guşă, şeful Marelui Stat Major, Iulian Vlad (potrivit istoricului Alex Mihai Stoenescu) a reuşit să prevină războiul civil spre care se îndrepta România în acele momente. La 31 decembrie al aceluiaşi an a fost arestat şi condamnat la 25 ani de închisoare, ca urmare a implicării sale în represiunea care a avut loc la Timişoara şi la Bucureşti, înaintea căderii regimului Ceauşescu. Nu a executat însă din sentinţă decât patru ani, la închisoarea de la Jilava. Pe timpul executării pedepsei nu a cerut şi nu a beneficiat de niciun act de clemenţă. La 31 decembrie 1993 a fost eliberat din închisoare printr-o hotărâre judecătorească.
Biografii generalului Vlad spun că fostul şef la Securităţii a avut parte de o condamnare nedreaptă şi că a trecut (cu bine) prin opt tentative de asasinare. Înainte de a primi sentinţa definitivă, Iulian Vlad a cerut judecătorilor să cumpănească bine pentru că şi istoria se va pronunţa în cazul său.