Două generaţii de directori, Ilarie Isac (stânga) şi Mihail Coman
* Mai mulţi oameni sunt în pericol să rămână fără case
Recent, pe site-ul ANAF a fost publicat un anunţ potrivit căruia 30 de locuinţe aflate în administrarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (ICDP) Piteşti-Mărăcineni urmează a fi vândute la licitaţie pe 8 februarie, pentru ca Fiscul să recupereze datoriile pe care institutul le are către bugetul de stat. În acest context, chiriaşii, salariaţi ai ICDP, sunt în pericol de a rămâne fără case. Situaţia, extrem de tensionată, ne-a fost adusă la cunoştinţă de unul dintre primii directori ai institutului, Ilarie Isac, cunoscut şi ca părintele „Simfoniei lalelelor”, pe care l-am găsit în biroul directorului general al ICDP, dr. ing. Mihail Coman, acesta fiind al patrulea director în cei 50 de ani de existenţă a institutului. Ambii erau îngrijoraţi şi în acelaşi timp intrigaţi de ceea ce se întâmplă, mai ales că, după publicarea anunţului, în zonă au şi apărut samsarii imobiliari, ca să-l cităm pe Ilarie Isac.
Cercetarea, nefinanţată
„Conform Legii nr. 42/2009, unităţile de cercetare-dezvoltare în agricultură, ne-a declarat directorul Mihail Coman, aparţin de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) cu două mari componente: unităţile au în administrare domeniu public care nu poate fi retrocedat şi, respectiv, finanţarea cercetării. Acest al doilea punct nu a fost respectat de niciun guvern din 2009 încoace, finanţarea fiind exclusiv extrabugetară, adică să ne căutăm fonduri singuri. În Argeş sunt trei unităţi de cercetare-dezvoltare în agricultură, Albota, Ştefăneşti şi Mărăcineni, din totalul de 80 la nivel naţional care ţin de academie. Nefinanţate, aceste unităţi au ajuns la circa 200 milioane lei datorie, motiv pentru care mai mult de jumătate dintre ele au şi rămas fără cercetători”.
Salariaţi în pericol de a-şi pierde locuinţele
Atacate de ANAF
„În acest context, a continuat Mihail Coman, în perioada 2014-2015 a fost un atac puternic al ANAF împotriva acestor unităţi, ajungându-se până la instituirea unor sechestre pe bunurile private ale statului sau chiar pe bunurile publice. Altfel spus, statul îşi devorează copiii pe care tot el i-a organizat cum să funcţioneze, fără a-i susţine. Asta ne-a determinat să elaborăm un material pe care l-am denumit «Acţiuni ale ANAF împotriva instituţiilor publice ale statului în perioada 2015-2016; studiu de caz ICDP Mărăcineni». Pe 177 de pagini am arătat abuzurile pe care ANAF Argeş le face împotriva altei instituţii publice de notorietate naţională şi internaţională prin sechestrarea unor bunuri private ale statului, cum sunt cele 30 de garsoniere şi apartamente unde locuiesc cu chirie salariaţii noştri, a căror vânzare la licitaţie este programată pe 8 februarie 2017”.
Suspiciuni de rea-credinţă
Zeci de apartamente din aceste blocuri scoase la vânzare
„Dovada relei credinţe dovedite de ANAF, spunea Mihail Coman, o constituie faptul că, prin Hotărârea nr. 4157/21.12.2016, Tribunalul Argeş a admis contestaţia noastră la executare şi a anulat procesul-verbal de sechestru pentru bunurile mobile care vizează aproape jumătate dintre chiriaşi. Şi ceilalţi s-au adresat instanţei, iar procesul are termen, ultimul, pe… 8 februarie, adică exact în ziua licitaţiei. Normal ar fi fost ca, înştiinţată de noi, ANAF să fi suspendat sau amânat licitaţia până la soluţionarea litigiului în instanţă. Este strigător la cer ca aceşti oameni, majoritatea aflându-se la a doua sau chiar la a treia generaţie de salariaţi ai institutului, să fie în pericol de a rămâne fără locuinţele unde s-au născut şi au crescut copiii şi nepoţii lor.”
S-a solicitat anularea anunţului
De altfel, potrivit directorului Coman, institutul a informat oficial ANAF şi a solicitat anularea anunţului de vânzare din moment ce cazul este pe rolul instanţei. Printre altele s-a arătat că, pe 30 aprilie 2015, ANAF central a trimis un răspuns la o adresă înaintată de ICDP pe acest subiect, din care rezultă că bunurile imobile care fac parte din proprietatea privată a statului şi se află în administrarea institutului nu pot fi sechestrate, nefiind proprietatea ICDP Mărăcineni, lucru de care Fiscul din Argeş nu ţine cont. De asemenea, directorul Mihail Coman, care se bate pentru apărarea oamenilor şi a unităţii pe care o conduce, a arătat că în bugetul pe 2017 al Ministerului Agriculturii s-au alocat fonduri pentru finanţarea activităţii de cercetare-dezvoltare în agricultură, inclusiv pentru acoperirea arieratelor.
Vile pe care au pus ochii rechinii imobiliari
Canibalism fiscal
În altă ordine de idei, în 2016 institutul a depus către toţi miniştrii de Finanţe, precum şi la ANAF (central) solicitări să fie respectate prevederile OUG nr. 22/2002, care obliga ordonatorii principali de credite, Ministerul Agriculturii în cazul de faţă, să acopere titlurile executorii ale unităţii publice de-a lungul întregului an. „Interesant este că ordonanţa a fost aplicată la multe alte unităţi publice, primării spre exemplu, nu şi la unităţile cu terenuri amplasate extrem de atractiv cum suntem noi. Dacă ordonanţa ar fi fost respectată şi aplicată uniform, puteau fi evitate astfel de situaţii de canibalism fiscal, în care statul îşi devorează copiii”, spunea Mihail Coman.
Am stat de vorbă şi cu câţiva dintre salariaţii care se află în situaţia de a rămâne fără locuinţe, unii venind direct din livadă unde făceau tăieri la minus două grade Celsius.
Nu au unde se duce
„Sunt salariata institutului din 1975. Aici m-am şi căsătorit în 1977 şi tot de atunci locuim în blocul institutului, iar acum suntem în pragul disperării. Cei de la ANAF au venit şi au fotografiat locuinţele, cu tot cu bunurile noastre, fără să le pese că în 40 de ani de când stăm aici am adus îmbunătăţiri, am tras gaze etc. La fel, nu le-a păsat că acum suntem în proces, că avem termen chiar în ziua când e programată licitaţia şi sperăm ca soluţia să fie în favoarea noastră, ca şi în cazul vecinilor noştri. Eu am născut copiii aici, aici locuieşte şi fiica mea, aici cresc nepoţii. Suntem deja la a treia generaţie şi nu avem unde ne duce”, ne-a declarat Vasilica Badea.
La mâna instanţei
„Eu, spunea Anişoara Badea, lucrez la institut împreună cu soţul din 1981, din 1988 stăm într-un apartament cu patru camere şi am dat naştere la patru copii. Acum am şi o nepoţică pe care o cresc. După o viaţă de om am ajuns să fim în litigiu cu ANAF pentru ridicarea sechestrului de pe locuinţe, ca să le putem cumpăra. De ce s-a grăbit ANAF să le scoată la licitaţie (locuinţele, n.r.) fără să aştepte judecarea procesului dacă nu din rea-credinţă? Dacă instanţa va pronunţa o soluţie în favoarea noastră, aşa cum sperăm cu toţii, ce vor face atunci? Noi solicităm public ANAF să anuleze sau să amâne vânzarea până ce procesul se va judeca şi va fi pronunţată o hotărâre definitivă. Unde să mergem la vârsta asta?”
În aceeaşi situaţie se mai află Stelian Vişan, Viorel Stoica, Viorel Matei etc, toţi aflaţi deja la a doua generaţie de salariaţi ai institutului din Mărăcineni. Existenţa lor este legată trup şi suflet de acest institut. Aici şi-au cunoscut soţiile, aici s-au căsătorit, aici le-au venit pe lume copiii, aici au lucrat şi lucrează, aici s-au pensionat şi tot aici îşi cresc nepoţii.
Datoria putea fi eşalonată
Stând de vorbă şi cu Petre Cojocaru, şeful Agenţiei Judeţene a Finanţelor Publice Argeş, acesta ne-a declarat: „Din anul 2012 institutul de la Mărăcineni nu şi-a plătit obligaţiile către stat. Prin acţiuni anterioare noi am reuşit să mai recuperăm o parte dintre ele, dat tot a rămas un debit de 2,5 milioane lei. Directorul institutului a încheiat nişte contracte de proiectare, de cercetare, dar nu a ţinut cont de datoriile către bugetul de stat şi cel mai bine ar fi să le plătească. Domnul director avea la îndemână posibilitatea să discute cu noi şi să recurgă la eşalonarea datoriilor, dar dumnealui nu a dorit. Ce vor face oamenii de la institut când vor ieşi la pensie şi vor constata că unitatea nu a achitat contribuţiile legale? Prin anumite metode directorul a scos o parte din locuinţe din inventarul public al statului, dar institutul nu este stat în stat să facă fiecare ce vrea. Tot ce am întreprins noi până acum a fost să aplicăm întocmai prevederile codului fiscal cu privire la recuperarea datoriilor pe care le are către bugetul de stat. Nimic mai mult. Repet, era foarte bine dacă nu se ajungea la această situaţie, întrucât legea prevede posibilitatea eşalonării datoriilor, însă directorul refuză să ajungă la o înţelegere cu Fiscul. În ceea ce priveşte procesul la care vă referiţi, vom respecta decizia pe care o va pronunţa instanţa, litigiul privind doar locuinţele care pot fi executate pentru recuperarea datoriilor. Nu ştim ce anume vor hotărî judecătorii, dar, aşa cum am precizat, vom respecta decizia definitivă a instanţei”.
Aşadar, problema ivită la ICDP Mărăcineni este de-a dreptul explozivă. Fiecare parte susţine, cu argumente, că are dreptate. Din păcate, din această bătălie cel mai mult au de suferit oamenii, care trăiesc cu teroarea că-şi pot pierde casele. Mirosind o afacere grasă, se zice că rechinii imobiliari deja au pus ochii pe locuinţe şi adulmecă precum copoii la vânătoare. În toată această situaţie incertă singura instituţie abilitată să facă lumină şi să stabilească de partea cui înclină balanţa adevărului este instanţa de judecată. Cu cât mai repede, cu atât mai bine.
Val. NICOLAU
