Ieri, la fosta Închisoare Piteşti a început cea de a şasea ediţie a Şcolii de Vară „Fenomenul Piteşti”, un proiect dezvoltat de Centrul de Studii în Istorie Contemporană şi Fundaţia „Memorialul Închisoarea Piteşti”. Importanţa unui asemenea eveniment a fost dezbătută la emisiunea „Subiect de presă”, realizată la Antena 1 Piteşti de Cristina Munteanu şi Mihai Golescu, invitat fiind Alin Mureşan, director general al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), preşedinte al Institutului de Studii în Istorie Contemporană.
Documentar despre „reeducare”
Emisiunea a debutat cu prezentarea câtorva fragmente din „Demascarea”, un documentar de 70 de minute despre „reeducarea” prin tortură în închisorile comuniste (regia Nicolae Mărgineanu, scenariu Alin Mureşan), în care sunt prezentate mărturii ale unora dintre foştii deţinuţi politici. „Sunt oameni reali, nimic nu este inventat. Unii au cunoscut ororile închisorii de la Piteşti, alţii sunt urmaşii ai foştilor deţinuţi politici, a căror unică vină a fost, după cum mărturisea unul dintre ei, că erau… prea deştepţi”, spunea directorul Mureşan. Aflată la cea de-a şasea ediţie, Şcoala de Vară „Fenomenul Piteşti” este ea însăşi un fenomen, pentru că într-o perioadă în care se acordă neiertat de puţină atenţie culturii (în acest an organizatorii s-au bucurat de sprijinul Consiliului Judeţean Argeş), reuşeşte să trezească acelaşi interes printre participanţi şi invitaţi, „oameni de cultură aleşi pe sprânceană”, după cum susţin organizatorii.
Atras de subiect
Întrebat dacă a avut în familie sau în jurul său oameni care au suferit nedreptăţile din închisorile comuniste, Alin Mureşan a răspuns că nu. „Însă primul contact cu ceea ce a fost la Piteşti l-am avut prin intermediul lecturii şi am rămas impresionat. Când a trebuit să-mi aleg tema pentru lucrarea de licenţă la absolvirea facultăţii (jurnalism, la Cluj, n.r.), am optat pentru Fenomenul Piteşti, care m-a atras din prima, cum se zice, după ce aflasem că era subiectul cel mai puţin acoperit din prioada regimului comunist. Ulterior, mi-a venit ideea trăsnită de a-mi publica lucrarea, dar nu aveam posibilităţi. Angajat la IICCR, am avut şansa să-mi public licenţa şi aşa a apărut primul volum al cărţii «Piteşti. Cronica unei sinucideri anunţate»”, declara Alin Mureşan.
De vorbă cu supravieţuitorii
„Având ocazia să circul prin ţară pentru documentare, am reuşit să găsesc supravieţuitori ai închisorilor comuniste, unii dintre ei foşti deţinuţi la Piteşti, sau urmaşi ai acestora. Am discutat şi cu părintele Calciu, unul dintre supravieţuitorii ororilor comuniste, care mi-a povestit foarte multe. Nici nu vă vine să credeţi cu câte demnitate, detaşare, modestie vorbeau despre montruozităţile la care au fost supuşi. Deşi au rămas marcaţi pe viaţă de cumplita experienţă, nu am simţit deloc vreo urmă de încrâncenare sau de ură. Unii fuseseră aruncaţi în închisoare pentru că au ascuns informaţii pe care le voiau securiştii referitoare la acţiuni anticomuniste. Discuţiile le-am cuprins în cel de al doilea volum al cărţii, care aproape că nu mai seamănă cu primul după ce a fost rescris în proporţie de peste 80%; pe acesta l-am reeditat şi completat într-o a treia lucrare”, declara Alin Mureşan.
Unic în ţară
Potrivit invitatului emisiunii, mai multe lucruri au făcut ca „Fenomenul Piteşti” să fie unic. În primul rând, experimentul de aici s-a realizat aproape exclusiv între deţinuţi. Tortura fusese externalizată de la securişti la încarceraţi. „Fenomenul Piteşti” s-a bazat pe violenţă psihică şi fizică, zi şi noapte aproape fără întrerupere, până când victima ceda şi devenea la rândul ei agresor. Apoi se ajunsese la un nivel incredibil de ridicat al batjocurii şi umilirii la care erau supuşi deţinuţii. „Violenţele aproape că nu conteneau. Erau bătuţi la tălpi, la fese sau pe spate cu bâta, cu parul, cu coada de la mătură, până se scăpau pe ei şi erau obligaţi să-şi mănânce fecalele, pentru că făcuseră mizerie. Unii făceau acest lucru din proprie iniţiativă. Fiindcă nu exista toaletă, îşi făceau necesităţile în gamelă şi îşi consumau dejecţiile ca să aibă gamela curată, pentru că n-aveau unde s-o spele. Atât de avansată era dezumanizarea!”, afirma dl Mureşan.
Zvonuri fără temei
Şcoala de Vară „Fenomenul Piteşti”, mai spunea ieri Alin Mureşan, este destinată în primul rând studenţilor şi tinerilor cu vârste între 18 şi 30 de ani. Ea îşi propune să menţină permanent în atenţie ceea ce s-a întâmplat într-una dintre cele mai teribile închisori din România anilor ’49-’51. Apoi, mai este şi o modalitate de popularizare printre lectorii memorialului, mai ales că unii doar au auzit, însă n-au văzut ceea ce a mai rămas din fosta puşcărie. Deşi au fost zvonuri, nu există niciun fel de indicii că spionajul american şi-ar fi infiltrat agenţi în încercarea de a discredita regimul comunist.
11 deţinuţi morţi
„600 de studenţi au trecut în acea perioadă prin Închisoarea Piteşti. Au fost victime ale unor torturi inimaginabile, dar nu aveau voie să moară. Securiştii încurajau şi întreţineau violenţele, dar nu erau de acord ca vreunul dintre deţinuţi să moară sau să se sinucidă. Cu toate acestea, doi tineri care n-au mai suportat bătăile crunte, au reuşit să înşele vigilenţa gardienilor şi să-şi pună capăt zilelor. În total la Piteşti au murit 11 oameni (inclusiv cei doi sinucigaşi), dar din cauze medicale. După desfiinţarea închisorii, au avut loc trei procese legate de Fenomenul Piteşti, în care au fost judecaţi mai mulţi torţionari în frunte cu cel mai temut dintre ei, Eugen Ţurcanu. 17 au fost executaţi, iar cinci au fost lăsaţi în viaţă, pentru a fi folosiţi ca martori în alte dosare. Un alt proces i-a vizat pe comandantul închisorii şi pe ofiţerul politic, care au fost condamnaţi pentru favorizarea infractorului. N-au stat prea mult în puşcărie, fiindcă au fost graţiaţi”, preciza Alin Mureşan.
Deşi şcoala de vară este destinată exclusiv studenţilor, la manifestările organizate cu acest prilej poate participa oricine doreşte. Azi, la ora 18, la Club Hush va avea loc o întâlnire cu Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii.
