Azi, la Antena 1 Piteşti, directorul ziarului „Argeşul”, Mihai Golescu, a fost flancat de două distinse doamne care l-au provocat la un „Subiect de presă” în ton cu sărbătoarea zilei de 8 Martie: Femeia. Realizatoarea emisiunii, Cristina Munteanu, alături de invitata specială a ediţiei – dr. Filofteia Pally, au conturat un portret al ceea ce este sau ar trebui să reprezinte femeia în ziua de azi când, desigur, se vorbeşte tot mai des despre egalitate de şanse. Filofteia Pally, cercetător la Muzeul Goleşti, are numele legat de unul dintre cele mai ample studii comparate privind statutul femeii în societăţile tradiţionale.

Încă nu este egalitate

„Poate vă va surprinde răspunsul meu, dar încă nu este egalitate între cele două sexe, deoarece astăzi, în secolul al XXI-lea, încă mai există particularităţi de raporturi sociale, economice şi psihologice între cele două sexe. Povestea aceasta ţine încă de la Geneză, însăşi religia fiind cea care a anatemizat statutul femeii, Eva fiind ispita”, a spus d-na Pally.

„Eu cred că, prin Noul Testament şi modelul Fecioarei Maria, se repune în balanţă dreptul femeii, fiind aproape perfecţiunea pe pământ” – a completat Cristina Munteanu.

„Prin maternitatea imaculată şi prin mesajul de salvare al omului, ea fiind cea care asigură sacralitatea existenţei umane, Maria este superlativul absolut al feminităţii. Maria este un simbol etern care străbate toate veacurile. Cu toate acestea, secole la rândul, femeia nu a avut nici măcar un elementar statut social. La noi, abia după 1946 (după aplicarea Constituţiei din 1938), femeia a dobândit dreptul egal cu al bărbatului, reflectat în primul rând prin dreptul la vot, prin dreptul de a alege şi de a fi ales” – a precizat Filofteia Pally.

Puţine studii

„Statutul femeii în societăţile tradiţionale a fost studiat relativ puţin, abia în ultimii 60-70 de ani s-au adâncit aceste cercetări şi au fost date publicităţii. O parte din informaţii le-am publicat, subliniind ce însemna femeia în Balcani, în regiunea hindusă şi în lumea occidentală. Desigur, evoluţia în mare a atitudinii societăţii faţă de femeie a avut multe puncte similare: femeile simple din popor erau considerate simple anexe ale soţului, negocierile maritale de la vârste extrem de reduse ş.a.m.d. Şi în înalta societate găsim aceleaşi efecte, iar în acest sens putem da exemplul Zincăi Golescu care, la 12 ani şi jumătate, se căsătorea cu Dinicu Golescu. Erau preferate relaţiile cu bărbaţi mai în vârstă. Şi în familiile regale erau aceleaşi cutume. Astăzi nu mai e aşa, dar conceptul de familie este în pericol. Foarte multe societăţi merg pe convieţuire, sunt mai puţine căsătorii. Românii, având o origine creştin-ortodoxă axată pe sacralitatea familiei, sunt mult mai bine angajaţi pe respectarea acestui principiu. Tradiţia este încă una foarte puternică la noi” – este de părere cercetătoarea.

Ce modele au femeile azi?

„Asta ar fi condiţia femeii de altădată. Revenind la ce se întâmplă în ziua de azi, eu cred că trebuie să oferim modele demne de urmat tinerei generaţii. Aud fete înjurând pe stradă despre organe pe care nu le au. Cred că mamele trebuie să cultive partea frumoasă, nu să-şi bată joc. Modelul de femeie al Brătienilor oare nu merită analizat?” – a intervenit Mihai Golescu.

„Este provocatoare incursiunea dumneavoastră, se pot adăuga nume relevante ca modele de feminitate şi devotament. Referitor la observaţia dumneavoastră, nu putem generaliza. Cred că cele mai multe românce au bun-simţ, reflectat în măsura lucrurilor, a conduitei, a elementarei politeţe care până la urmă dă standardul unei civilizaţii. Desigur, noi trăim într-o perioadă când temele frivole, mai puţin profunde şi mai puţin legate de miezul existenţei sunt în centrul atenţiei. În anumite emisiuni de calitate îndoielnică se cultivă modele total opuse faţă de cele spuse. Asta poate afecta dezvoltarea unei femei” – a spus Filofteia Pally.

Există respect?

„Cât despre respect, acesta nu poate fi impus, se dobândeşte. Nici măcar codul penal nu-ţi poate impune respectul faţă de parteneră. Socrate spunea că femeia, odată ce i s-a acordat egalitate în drepturi, a devenit superioară bărbatului. Iar Tudor Arghezi persifla masiv afirmarea femeii şi principiile feminismului. George Călinescu, Moisil aveau şi ei o atitudine aproape misogină. Important este că abia ONU a consacrat, în 1977, această zi care să omagieze feminismul şi feminitatea, să se recunoască capacitatea unei societăţi de a acorda şanse egale femeilor şi bărbaţilor” – a încheiat d-na Pally.

Distribuie pe Facebook

George Olteanu

See Full Bio