Recent, comisarul european pentru Dezvoltare Regională Corina Creţu ne-a spus că România stă foarte prost în privinţa absorbţiei de fonduri europene. Dar există blocaje şi fiindcă bugetele locale au fost votate cu întârziere, aşa că abia acum sunt organizate licitaţii pentru investiţii. Asta înseamnă că va mai dura până când ne vom apuca efectiv de treabă. Pe de altă parte, autorităţile din Argeş mai aşteaptă o sursă de finanţare: banii promişi de la bugetul naţional pentru proiectele judeţului. Şi mai e puţin până la jumătatea anului.
Judeţ
Consiliul Judeţean a depus 11 proiecte la Ministerul Dezvoltării Regionale pentru obţinerea de fonduri naţionale. E vorba despre reparaţii de drumuri, despre construcţia unei noi magistrale de apă pentru platforma Cotmeana, dar şi despre reabilitarea mult dorită a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Piteşti. La acestea se adaugă proiectele pentru care sunt vizate fonduri europene: reabilitarea a două drumuri interjudeţene, a cetăţii Poenari, dar şi a Muzeului Judeţean şi a Galeriei de Artă din Piteşti. „Nu ne va ierta nimeni dacă vom rata atragerea cât mai multor fonduri”, a spus Dan Manu, preşedintele Consiliului Judeţean. Corect, dar de ce guvernanţii nu deblochează această situaţie?
Oraşe
Şi la Piteşti aşteptările sunt mari. Dar entuziasmul iniţial legat de obţinerea fondurilor s-a mai estompat, deoarece răspunsul autorităţilor centrale se lasă aşteptat. „În mod normal, exerciţiul financiar european era 2014-2020. Uitaţi-vă că suntem în 2017, aproape de jumătatea perioadei, şi încă nu sunt gata nici ghidurile de finanţare!”, ne-a spus primarul Cornel Ionică. Logic, exerciţiul va fi prelungit cu dispensă de la UE până în 2023. Cam tot atunci când ar trebui să fie gata şi autostrada Piteşti-Sibiu (aflată tot în… studiu de fezabilitate). Proiectele cu finanţare europeană vizate de primărie sunt legate de planul de mobilitate urbană: reabilitarea şi modernizarea a 100 staţii de autobuz, achiziţionarea de autobuze electrice, montarea de noi camere de supraveghere video şi a unui sistem de fluidizare a traficului auto, dar şi reabilitarea unor unităţi de învăţământ cum este cazul Colegiului Tehnic „Armand Călinescu”. Proiectele cu finanţare de la bugetul local ar fi sala polivalentă, reabilitarea şi modernizarea stadionului „Nicolae Dobrin”, construcţia a două pasaje rutiere supraterane (Lânăriei şi Craiovei), dar şi a centurii ocolitoare de vest a municipiului şi a unui nou pod peste râul Argeş, până la Mărăcineni. Şi la Mioveni, oraşul constructorilor de maşini, se aşteaptă bani de la Guvern pentru cel mai important obiectiv: construcţia unui spital. „Dacă l-am început, îl vom şi termina. Avem nevoie de sprijin de la Guvern, dar dacă nu îl vom primi, vom găsi soluţii”, dă asigurări primarul Ion Georgescu. La Ştefăneşti, primarul Ioana Jenica Dumitru visează la un bloc nou ANL şi la reabilitarea blocurilor de locuinţe sociale, la Câmpulung se încearcă din nou reabilitarea parcului Kretzulescu şi aşa mai departe… Se aşteaptă… Între timp, proiectele cu finanţare locală au început să „mişte”: grădina de vară a Consiliului Judeţean va fi reabilitată, Regia de Drumuri a dat startul reparaţiilor, la Piteşti se lucrează pe strada Exerciţiu (reabilitare)… „Grosul” banilor este însă la UE şi la bugetul de stat.
Mediul rural
Peste 200 de proiecte cu finanţare de la bugetul naţional sau european au depus şi primăriile din mediul rural. Aşteptarea este înfrigurată, căci banii la nivel local abia ajung pentru funcţionarea primăriilor. Majoritatea proiectelor vizează reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare, a şcolilor, dar şi a drumurilor locale. Consiliul Judeţean nu va asigura cofinanţare decât pentru lucrări începute sau care sunt legate de apă, canal şi de grupurile sanitare la şcoli. Recent, primarul de la Hârseşti a atras atenţia că, dacă Guvernul mai măreşte mult salariile bugetarilor, nu vor mai fi bani decât pentru plata angajaţilor de la stat. Un semnal clar, deci: măriţi salariile, dar cu măsură şi, mai ales, daţi bani pentru dezvoltare! Un pont pentru guvernanţi: mai bine de jumătate dintre comunele Argeşului nu au apă şi mai ales canalizare! Deci, despre ce integrare în Uniunea Europeană vorbim dacă nu ne aliniem şi la standardele de viaţă de acolo?
Miniştri
Mai mulţi miniştri ai Cabinetului Grindeanu au venit în Argeş şi au tot făcut promisiuni. Răzvan Cuc, de la Transporturi, a anunţat că se face autostrada Piteşti-Sibiu, că a doua centură a Piteştiului e prioritară şi că alte drumuri importante din Argeş sunt în atenţia Guvernului; dar nu se face, de fapt, nimic. Florian Hodog, de la Sănătate, a dat asigurări că Guvernul va finanţa reabilitarea Spitalului Judeţean. Şi? Ministrul Culturii, Ionuţ Vulpescu, a promis că statul va cumpăra Vila „Florica” din Ştefăneşti şi se pare că aici lucrurile se mişcă în direcţia dorită de autorităţile din Argeş. Au mai venit şi alţi miniştri care au zis verzi şi uscate, dar… atât. Or, fără investiţiile de la centru, Argeşul este sortit din nou să rămână de căruţă. Lucru care sperăm să nu se mai întâmple ca în alte guvernări! Şi să nu uităm un amănunt esenţial: administraţia centrală are aceeaşi culoare politică precum cea din Argeş. PSD şi ALDE împart „caşcavalul” şi au şi cuţitul şi colo, şi colo. Deci nu mai merg scuzele cu persecuţia politică…
Claudiu DIŢA