Centrul Cultural Pitești a organizat miercuri, 7 octombrie, de la ora 12.00, în Complexul Expozițional Casa Cărții (parter), vernisajul Expoziției de fotografie cu titlul Refugiații Polonezi în Muscel, eveniment coordonat de publicistul Radu Petrescu-Muscel. Vernisajul s-a bucurat de prezenţa unor personalităţi locale, printre care dl. Cornel Popescu, directorul Muzeului Județean Argeș, Pr. Ovidiu Vlăsceanu, trimisul Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, prof. Ilie Popa, președintele Fundației Memoria și poeta și realizatoarea tv. Denisa Popescu, care au salutat evenimentul și au prezentat discursuri erudite. Ca de fiecare dată, dna Carmen Salub, directoarea Centrului Cultural Pitești, a fost prezentă la eveniment în calitate de gazdă și om de cultură. Aproape toţi cei de faţă au luat cuvântul, prezentând păreri avizate despre importanţa evenimentului.
“Expoziţia include 30 de tablouri ordonate cronologic. Exodul polonez a început încă din 10 septembrie 1939, cu populaţia civilă, în condiţiile în care, la nivelul conducătorilor de stat, nu exista o înţelegere oficială. Ca răspuns la solicitarea guvernului polonez din 13 septembrie 1939, Preşedinţia Consiliului de Miniştri român a dat un comunicat, la 15 septembrie, în care erau reglementate măsurile pentru primirea refugiaţilor polonezi. Prin România au tranzitat cu succes Tezaurul Băncii Naţionale, dar şi marile comori culturale, inclusiv tapiseriile castelului Wavel din Cracovia. Până la joncţiunea trupelor germane cu cele sovietice, care au atacat la rândul lor Polonia în data de 17 septembrie 1939, în baza anexei secrete a Pactului Molotov-Ribbentrop (23 august 1939), prin punctele vamale din cele două judeţe de frontieră comună cu Polonia au intrat în România – pe jos sau la bordul maşinilor proprii – peste 50.000 de refugiaţi civili şi militari, inclusiv tehnică de luptă care a intrat, cu acordul Germaniei, în dotarea armatei române (tancuri, avioane militare şi civile etc.). Refugiaţii s-au stabilit pe întreg teritoriul României, din Moldova spre Muntenia, Oltenia şi Dobrogea. Din octombrie 1939 până în martie 1940, la Câmpulung Muscel a funcţionat un mare lagăr pentru militarii polonezi internaţi (cca. 1.100 ofiţeri şi trupă). Cu complicitatea autorităţilor, majoritatea militarilor au evadat, ajungând la trupele poloneze din Palestina britanică şi Franţa, reîncepând de acolo lupta împotriva germanilor şi aliaţilor acestora. În afara militarilor, în perioada 1939-1950 au locuit în judeţul Muscel peste 600 de refugiaţi civili. La Câmpulung, staţiune climaterică din 1925, au existat o grădiniţă, o şcoală şi o tabără de vară pentru tinerii polonezi din alte localităţi, organizând inclusiv evenimente muzicale pentru localnici (pianistul Stanislaw Wislocki, dirijorul coral Napadiewicz etc). În reşedinţa patriarhală de la Dragoslavele a fost internat Mareşalul Edward Rydz-Smigly, comandantul suprem al forţelor armate poloneze, cu suita sa. În noaptea de 15/16 decembrie 1940, cu ajutorul colonelului Romuald Najsarek, comandantul polonez al lagărului de internare pentru soldaţi din Câmpulung, mareşalul a evadat într-o maşină sport, pe ruta Braşov-Arad. A trăit scurt timp la Budapesta sub altă identitate, apoi s-a strecurat în Varşovia ocupată de germani, alăturându-se rezistenţei. În perioada 1945-1950, majoritatea refugiaţilor civili din Câmpulung s-au repatriat. Cei care nu au vrut să se întoarcă într-o Polonie condusă de comunişti au plecat în Anglia, Canada, SUA, Australia şi America de Sud. Printre refugiaţii din Muscel ajunşi în Polonia s-au numărat şi urmaşii lui Titu Maiorescu din partea fiicei acestuia, contesa Livia de Dymsza (1863-1946), foşti cetăţeni lituanieni ajunşi în România în octombrie 1942 la intervenţia lui Nicolae Racottă pe lângă Raoul Bossy, ambasador la Berlin. Participanţii la prima ediţie a simpozionului internaţional “Apel la memorie. Victimele războaielor” (septembrie 2016), participanţi polonezi, lituanieni şi români au aderat la Moţiunea care recomanda înfrăţirea Câmpulungului cu localităţile Rokiskis (Lituania) şi Michalowice (Polonia), iniţiativă ignorată de autorităţile locale. Cu prilejul celei de-a doua ediţii (septembrie 2019), salutată prin mesajele de felicitare primite de la cinci Ambasade (Cehia, Iran, Lituania, Moldova şi Polonia), la Dragoslavele s-a dezvelit şi sfinţit placa memorială dedicată Mareşalului Rydz-Smigly, în prezenţa gărzii de onoare asigurate de Ministerul Apărării. Cu acest prilej a fost înaintată autorităţilor locale o nouă Moţiune în care s-a recomandat din nou înfrăţirea oraşelor din cele 3 ţări membre U.E. şi N.A.T.O., nefinalizată nici până azi”, informează Radu Petrescu-Muscel.
