# După 24 de ore de „fierbere”, a fost dezlegat misterul copacului vesel din pădurea Trivale
Sute de cititori au luat atitudine în ultimele 24 de ore, faţă de fenomenul straniu din pădurea Trivale. Unii ne-au apreciat spiritul de observaţie fiind de acord cu o manifestare inexplicabilă a naturii. Alţii au pus totul la îndoială, fără a verifica la faţa locului. Din alte comentarii trimise pe site-ul ziarului, se vădeşte ironia dar nu lipsesc nici apelurile către… primarul Ionică!
Punct de atracţie turistică
Articolul publicat ieri în paginile cotidianului nostru a stârnit reacţii diverse. Prezentam „cazul” ciudat al unui stejar din vecinătatea Schitului Trivale, alături de o fotografie. Un copac care, pare că …râde. Pe tulpina stejarului s-a format parcă un chip abia desluşit, doi ochi şi-o linie a gurii care ar arăta un zâmbet. Fără a pretinde că avem cunoştinţe de botanişti, am semnalat faptul ca atare, mai cu seamă ţinând cont de stările paradoxale pe care le au cei care observă straniul copac.
Un piteştean face apel către primarul Cornel Ionică, sesizând faptul că ocazia ar putea fi speculată…turistic: „Să fie frumos amenajat locul iar copacul să fie punct de atracţie…”
Nu una, ci două explicaţii!
Nu ştim dacă primarul va lua în serios propunerea. Până vom vedea reacţia edilului-şef, am cerut părerea unui specialist. Nicolae Onu locuieşte la Măniceşti căpătându-şi faima unui excelent cunoscător al tainelor naturii, măcar prin faptul că se hrăneşte, asemeni unui ascet, doar cu ce găseşte în pădure!!! Fragi, mure, ciuperci, diverse rădăcini numai de el ştiute.
În privinţa „copacului vesel” din Trivale, omul are două explicaţii, una pe placul scepticilor care nu cred în mistere, alta pentru mistici.
Prima: „De-a lungul timpului două crengi au fost rupte, de om sau o vijelie. S-au format două cavităţi iar copacul are puterea de a-şi reface scoarţa. Cele două cavităţi au fost acoperite de scoarţă şi acolo presupunem noi azi că ar fi ochii! Iar aşa-zisa gură este o încreţitură oarecare a scoarţei, potrivindu-se să fie plasată exact sub cele două cavităţi astfel că ne apare azi precum un chip uman”.
A doua explicaţie: „Copacii, ca şi florile, au o simţire, o percepţie a lor. Cum până la acest stejar răzbat în liniştea nopţii cântările sacre ale călugărilor de la aşezământul monahal, ne putem imagina o bună dispoziţie a stejarului manifestată în acest fel…”
