Duminică şi sâmbătă a avut loc referendumul pentru redefinirea căsătoriei în Constituţie, dar nici măcar 25% dintre alegători nu s-au prezentat la urne, aşa că referendumul nu a fost validat (ar fi fost nevoie de 30%). În Argeş au fost înscrise pe liste electorale 532.334 de persoane, dintre care au participat 99.577. Au fost tipărite pentru judeţul nostru 585.901 buletine de vot (cu 10% mai multe decât numărul alegătorilor cu drept de vot), dar 486.324 rămânând neîntrebuinţate. 90.598 de argeşeni au răspuns „DA” la referendum (pentru ca în Constituţie să fie trecut faptul că o căsătorie reprezintă uniunea dintre un bărbat şi o femeie) şi numai 6.685 au răspuns „NU”. 2.293 au fost voturi nule, dar nu au fost voturi contestate. În total, au fost formulate numai două contestaţii. Argeşul se află pe locul 26 la nivel naţional din punct de vedere al prezenţei la vot.
Top
Referendumul pentru familie nu a reuşit să atragă foarte multă lume la vot, politicienii nefiind atât de mult implicaţi pe cât s-ar dori. În ceea ce priveşte oraşele din Argeş, pe primul loc la prezenţă la vot s-a aflat Piteştiul, cu un procent de 16,68% (24.428 dfe persoane), iar pe locul doi Mioveniul, cu 5.261 de alegători (18,29%). În Curtea de Argeş au fost la urne 4.471 de persoane (15,88%) iar la Câmpulung Muscel 15,45% (4.751 de persoane). În Ştefăneşti au fost la vot 2.084 persoane (16,42%), iar la Topoloveni 1.406 (17,93%). Pe ultimul loc între oraşe se află Costeştiul condus de liberalul Ion Baicea – 1.181 de persoane (13,43%). Nici în mediul rural nu au excelat argeşenii la vot, la Arefu, de exemplu, fiind prezenţi la urne doar 268 de persoane (13,21%). Iată şi comunele argeşene unde prezenţa a trecut de 30%: Brăduleţ – 33,89%; Dâmbovicioara – 37,17%; Nucşoara – 40,19%; Popeşti – 41,64%; Râca – 71,93%; Rociu – 36,02%; Săpata – 39,50%; Ungheni – 31,33%; Mărăcineni – 34,69%. Iată şi topul localităţilor din Argeş cu cea mai mică prezenţă la vot: Drăganu – 10,57%; Poienarii de Argeş – 10,69%; Bughea de Sus – 10,80%; Slobozia – 10,97%; Bârla – 11,85%; Izvoru – 12,38%.
Explicaţii
Senatorul Şerban Valeca, preşedintele PSD Argeş, ne-a oferit câteva explicaţii privind eşecul acestui referendum. „În primul rând, referendumul nu a fost asumat de vreun partid politic (n.r. – referendumul a fost iniţiat ca urmare a faptului că asociaţia Coaliţia pentru Familie a strâns 3 milioane de semnături în acest sens). Noi doar am votat în Parlament ca demersul Coaliţiei pentru Familie să fie transpus în referendum, pentru că aşa era firesc. În al doilea rând, comunicarea şi explicaţiile legate de referendum au fost aproape de zero, ca să nu mai vorbim despre contaminările (intoxicările) lansate în toate mediile. Aceasta a fost voinţa poporului, de acum mergem înainte”, ne-a declarat Şerban Valeca.
Rădulescu şi Biserica…
PSD şi Biserica ar fi trebuit să se implice mult mai mult în referendumul pentru redefinirea familiei, spune deputatul de Argeş al PSD Cătălin Rădulescu, care afirmă că nu înţelege cum Biserica nu a reuşit să scoată la vot necesarul de 30% dintre alegători pentru validarea consultării populare. „Personal, sunt mâhnit şi este pentru prima dată când sunt supărat pe poporul român (…), pentru că 87% suntem ortodocşi, credincioşi, creştini şi noi n-am înţeles nimic, absolut nimic, că acest vot până la urmă era din respectul pe care trebuia să-l dăm pe de o parte celor trei milioane de oameni care au cerut acest referendum, dar care cred că nici ei nu s-au dus toţi la vot, iar pe de altă parte era vorba de respect pentru înaintaşii noştri, pentru ce au clădit ei în decursul timpului”, a spus Rădulescu, acesta apreciind că s-ar fi impus o campanie mult mai agresivă: „Eu aş fi organizat altfel, eu aş fi mediatizat foarte mult, aş fi explicat foarte mult în emisiuni de televiziune, aş fi făcut o campanie mult mai agresivă, în sensul bun al cuvântului. Dacă oamenii din teritoriu n-au făcut ceea ce ar fi trebuit, trebuie făcută o analiză la nivel de partid şi cine n-a ştiut să-şi facă treaba trebuie să răspundă. Sunt convins că trebuia făcut altfel. Trebuia să se implice mult mai mult şi partidul şi Biserica. Nu mai spun că ceilalţi din Opoziţie chiar nu s-au implicat, ci din contră, au boicotat în mod permanent acest lucru”.
Acuzaţii
Organizarea referendumului din 6-7 octombrie a fost grevată de o serie de deficienţe administrative, printre acestea numărându-se imposibilitatea de verificare în timp real a votului multiplu, deschiderea cu întârziere a unor secţii de vot, urne desigilate în noaptea dintre 6 şi 7 octombrie, lipsa afişelor cu străzile arondate sau arondarea aceloraşi străzi la mai multe secţii de votare, afirmă Asociaţia Pro Democraţia (APD). Potrivit APD, deficienţele au fost cu atât mai pregnante cu cât referendumul a fost organizat „de urgenţă”, prin emiterea unei Ordonanţe de Urgenţă ce a modificat legislaţia electorală anterioară, depăşind de asemenea cadrul constituţional. Potrivit sursei citate, pe lângă deficienţele administrative, observatorii APD au constat o serie de nereguli cu potenţial de a influenţa rezultatul scrutinului, respectiv un număr neobişnuit de mare de votanţi înregistraţi pe listele suplimentare în mai multe secţii de votare. Asociaţia Pro Democraţia consideră că, deşi referendumul a fost invalidat datorită prezenţei scăzută la vot, numărul ridicat de voturi pe listele suplimentare, corelat cu lipsa unor proceduri de evitare a votului multiplu, au consolidat suspiciunile privind acest scrutin.
