La Şcoala de vară „Fenomenul Piteşti” (organizată, recent, de Memorialul Închisoarea Piteşti şi Centrul de Studii în Istorie Contemporană), 14 participanţi cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani au testat pe pielea lor adevărul unei idei: „Istoria e făcută din oameni ca noi”. Mai exact – după cum v-am informat săptămână trecută – ei au recreat în fostul penitenciar din Piteşti un experiment psihologic. Împărţiţi în două grupuri, „gardieni” şi „deţinuţi”, tinerii şi-au luat rolurile în serios, „testând” cruzimea şi empatia între zidurile unde, la începutul anilor ’50, s-a desfăşurat unul dintre episoadele diabolice ale istoriei noastre.
Fenomenul Piteşti
Fenomenul Piteşti a fost un experiment al Securităţii, pe model sovietic, de obţinere a „omului nou” prin violenţă şi tortură psihică. Deţinuţii de la Piteşti, majoritatea studenţi, au trecut prin suferinţe inimaginabile, iar cei care i-au chinuit au fost recrutaţi dintre colegii lor de suferinţă.
Experimentul (derulat sub coordonarea psihologului bucureştean Cristina Fulop) a început într-o seară de duminică şi s-a finalizat a doua zi, după prânz, când au mai rămas „pe scenă” cinci tineri. Toţi ceilalţi au renunţat fie din cauza oboselii, fie din alte motive (tratamentul aplicat de „gardieni”, frig, tristeţe, trecerea prea grea a timpului, lipsa confortului).
Simpozionul
Lucrările simpozionului internaţional „Experimentul Piteşti – Reeducarea prin tortură” (ediţia a XVIII-a) se desfăşoară în municipiul reşedinţă de judeţ, în perioada 28 – 30 septembrie, în săli ale Primăriei şi ale Muzeului Judeţean.
Vineri, la ora 10, are loc deschiderea oficială a evenimentului care a prins în programul zilei şi o vizită la Memorialul Închisoarea Piteşti – Grupul Monumental (între orele 12-13). Iar seara (între orele 18-19,30) este programat concertul de jazz „Spiritul Piteştiului”, cu participarea actorului Gabriel Grigore (în sala Filarmonicii Piteşti).
La ediţia din acest an, una dintre secţiuni este dedicată Centenarului Marii Uniri. Printre moderatorii simpozionului internaţional se numără: Ilie Popa (Universitatea din Piteşti), Paula Romanescu (Radio Cultural Bucureşti), Ana Maria Vizanti (Institutul Academia Română), Mircea Stănescu (Arhivele Naţionale Bucureşti), Raisa Radu (ASE Bucureşti), Corneliu Zeană (Universitatea de Medicină Bucureşti), Silviu Moldovan (CNSAS Bucureşti), Mihaela Albu (Universitatea din Craiova), Guner Akmolla Emel (Constanţa), Ion Negrei (Institutul Academia Republica Moldova), Petru Grior (Centrul de Cercetări Istorice Cernăuţi), Diana Vrabie (Universitatea Bălţi, Republica Moldova), Vasile Şoimaru (ASEM Chişinău), Constantin Nedea (Universitatea din Montreal), Dennis Deletant (Universitatea „George Washington”, SUA) şi Mihai Neagu Basarab (Centrul Cultural Român din Freiburg, Germania).
Sesiunile orale de prezentare a lucrărilor pe secţiuni au loc la muzeu (vineri, după ora 15, iar sâmbătă, la ora 9). Duminică, la prima oră a dimineţii, participanţii la simpozion sunt invitaţi într-o excursie de documentare la Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti.
4 Comentarii
Ioan
Experiment al Securității…daaaa…dar ce sa vezi…ȘEFUL EXPERIMENTULUI…era „românul” evreu…în realitate khazar…Alexander Nikolski…cu „tehnologia” adusa de la Moscova de…NKVD…condus…ați înțeles…de un co-etnic de al lui…poate ne comunica Anonimul…numele acestuia. Oricare cetatean locuitor al localitatii Pitești…are o datorie morala sa viziteze acest spațiu al ororii…și sa indrepte un gand de bine…tuturor victimelor acestui teribil experiment…cine nu știe…cine este indiferent….NU MERITA…Vae victis!
Delia Dumitrica
Asa este, cine uita nu merita decat dispret din partea celorlalti sau merita cam ceea ce avem noi azi prin tarisoara noastra. Khazarul Nikolski are atat de multe crime pe constiinta, incat devine grea si reconstituirea lor. Au maltratat elita intelectuala a acestei tari, ca sa poata construi „epoca de aur„ pe cadavre, cu ajutorul analfabetilor, carora le-au dat mana libera, ca sa „restabileasca„ ordinea …
Anonim
Cușer!
Goargăș
Sunt curios să aflu cum s-au comportat tinerii ,,gardieni”. În alte experimente de acest gen efectuate in străinătate, psihologii au rămas șocați de cât de repede au intrat ,,subiecții” în pielea personajelor negative.