În luna mai, a fost organizată evaluarea națională la clasele a VI-a, a IV-a și a II-a. Șefa Inspectoratului Școlar Argeș, Elena Liliana Murguleț, ne-a comunicat câteva concluzii privind această testare în masă a elevilor, caracterizată ca „un excelent exercițiu de educare a comportamentului și de accesare a potențialului în situații deosebite”. D-na Murguleţ rezumă cele constatate în urma discuțiilor cu profesorii corectori.
Clasa a VI-a
Proba transdisciplinară, pe care au susținut-o elevii claselor a VI-a, vizează cea de-a doua competență specifică prevăzută în programa școlară pentru limba română – receptarea textului scris. Ambele texte care au fost propuse – „Beneficiile practicării sportului” și „Beneficiile taberelor pentru copii” – au fost foarte bine alese, raportându-se la situații din viața reală. Atât sportul, cât și taberele devin subiecte des abordate de copii în cadrul familiei. Dimensiunile acestora au fost potrivite, elevii reușind să le citească destul de repede și să recepteze cu ușurință mesajul. Exercițiile de solicitare a unor informații au fost clare, foarte mulți elevi reușind să le extragă corect, bifând caseta corespunzătoare. Exercițiile de justificare a alegerii făcute le-au solicitat elevilor capacitatea de a analiza caracteristicile unor relații, fenomene specifice etc. Prezentarea, într-un enunț, a asemănării dintre cele două texte a vizat puterea de sinteză a elevilor, dar și redactarea coerentă bazată pe informațiile din text. Realizarea chestionarului a evidențiat abilitatea copiilor de a obține informații despre subiectul propus.
Subiectele pentru limbile moderne (engleză sau franceză) au evaluat competențe de receptare a mesajului scris în limba străină și raportarea elevilor la experiențe de viață din rutina lor obinșuită.
Proba pentru matematică a cuprins cinci itemi. Au predominat fie subiectele cu grad redus, fie cele cu grad înalt de dificultate. Problema cu numărul șapte a avut cel mai ridicat nivel de dificultate pentru elevi, fiindcă timpul necesar consolidării noțiunilor referitoare la proprietățile triunghiului nu a fost suficient, iar pentru un raționament corect în ceea ce privește o demonstrație riguroasă a celor cerute era necesar mai mult exercițiu.
Subiectele la biologie au fost accesibile, deoarece materia a fost parcursă până la data susținerii evaluării naționale.
Clasa a IV-a
Copiii de clasa a IV-a au avut sarcini în concordanță cu competențele propuse a fi atinse până la sfârșitul ciclului primar. 11 cerințe dintre cele 14 formulate fac trimitere la conținutul textului care a fost ușor de citit și cu un mesaj clar pentru un copil de 11 ani: să nu furi. Poate părea o lecție dură pe care mama i-o dă copilului care a furat, dar elevul nu vede într-un text atâtea ascunzișuri câte vede un adult. Chiar și solicitarea de a găsi posibile urmări negative ale faptelor celor doi copii face trimitere la dezbaterile de la educație civică, unde se discută despre valorile morale. Găsirea substantivelor cuvinte-cheie le-a pus unor copii probleme, nefiind familiarizați cu acest termen. Copiii care au fost obișnuiți la clasă cu metoda „cvintetul” au trecut fără dificultate de găsirea substantivelor cerute. Orice substantiv ales putea fi un cuvânt-cheie. Limitarea rândurilor compunerii a ajutat la încadrarea în timpul alocat rezolvării testului. Întrebați, unii copii au spus căle-a plăcut, Nikolai Nosov fiind printre cei mai citiți autori din clasa a II-a („Aventurile lui Habarnam”). Poate că numărul problemelor trebuia să fie însă mai restrâns pentru timpul acordat, mai ales că li s-a cerut și redactare la rezolvarea unor probleme. Pentru unii copii mesajul din interiorul testului „Felicitări, ai ajuns la mijlocul testului! Continuă!” a fost derutant, deoarece brusc s-au panicat că nu vor reuși să se încadreze în timp (prima parte fiind mai solicitantă) și acest lucru i-a făcut să piardă din concentrare.
Clasa a II-a
În ceea ce privește evaluarea de la clasa a II-a, gradul de dificultate la limba română (scris și citit) a fost de nivel mediu, timpul de lucru a fost mai mult decât suficient. Totuși, s-a constatat un decalaj de timp de lucru între cele două probe. La cea scrisă, unii copii au terminat în timpul acordat parcurgerea testului, fără a avea timp pentru verificare, iar la cea de citit au terminat foarte repede. Mai bine s-au descurcat elevii de mijloc – mai relaxați și fără presiune; s-au focusat foarte bine pe sarcini și nu s-au complicat ca unii mai buni.
În concluzie, testele au fost bine gândite, au avut rolul de a evalua compețentele de bază pe care un copil trebuie să le aibă. Subiectele au fost foarte agreate de majoritatea cadrelor didactice.
