Andreea Valeria Atanasescu este absolventă a Colegiului „I.C. Brătianu” şi este unul dintre cei opt elevi din Argeş care au obţinut media 10 la bacalaureat. Andreea este o persoană ambiţioasă, muncitoare şi mereu reuşeşte lucrurile pe care şi le propune. Am stat de vorbă cu ea despre performanţa pe care a obţinut-o la bac, dar şi despre alte lucruri interesante.
„Am avut încredere în mine”
–Andreea, care este modalitatea prin care ai reuşit să ajungi printre elevii de 10 la bacalaureat?
– Sunt o persoană perfecţionistă şi extrem de ambiţioasă. Nu am obiceiul să mă prezint la examene altfel decât foarte bine pregătită. Aşadar, am avut grijă să învăţ constant, încă de la începutul liceului. În ultimele două luni de dinainte de bacalaureat, mi-am alcătuit planuri de lecţii şi mi-am distribuit în mod egal timpul şi efortul, între toate cele trei materii la care am susţinut examenul.
–Te aşteptai la un asemenea rezultat?
– După ce am susţinut toate cele trei probe, am ştiut că nu greşisem nimic, însă ştiţi cât de subiectivă poate fi notarea – mai ales la română, unde sunt acordate puncte pentru redactare. Am sperat, chiar şi aşa, până în clipa în care am văzut rezultatele. Am avut încredere în mine şi în ceea ce am scris, iar notele au fost pe măsură.
–Dar ai avut emoţii la examene? Cum ţi s-au părut per total?
– Emoţii am mereu înainte de orice examen. E un lucru normal, de altfel, mai ales când îţi doreşti să iasă totul cât mai bine. Chiar dacă ştiam că sunt pregătită, mi-a fost teamă să nu fac greşeli din neatenţie, pe care apoi să le regret. Examenele mi s-au părut accesibile. Un elev care a învăţat şi a lucrat în mod constant nu avea ce dificultăţi să întâmpine.
„Părinţii mei merită totul”
–Care a fost reacţia ta şi a părinţilor tăi în momentul în care aţi aflat rezultatele?
– Când am aflat rezultatul, am început să ţopăi şi să ţip ca un copil mic. Mama era lângă mine, aşa că mi-a preluat entuziasmul numaidecât. La fel şi tata, la telefon. Părinţii mei sunt cei mai mari susţinători ai mei. Fără ei, nu aş fi reuşit niciodată să ajung unde sunt astăzi. Tot ceea ce sunt sunt datorită lor. Datorită faptului că nu au încetat niciodată să aibă încredere în mine. Datorită faptului că de fiecare dată când n-am avut curajul să visez sau să lupt, au visat şi au luptat ei pentru mine. Ştiu că sunt mândri de mine. Şi ştiu că rezultatele mele la examenul de bacalaureat nu reflectă doar munca, pregătirea şi dedicarea mea, ci şi eforturile lor. Nu ştiu cât de mult merit eu tot ce mi se întâmplă în acest moment, dar părinţii mei merită totul.
– Te rog să ne vorbeşti despre pasiunile tale…
– Cea mai mare pasiune a mea a fost, este şi va fi biologia. Încă din şcoala gimnazială am participat la concursuri, cea mai mare realizare a mea fiind calificarea de trei ori la etapa naţională a olimpiadei de biologie. Totuşi, în ciuda înclinaţiei mele către ştiinţă, am şi pasiuni care implică mai mult creativitatea şi latura artistică, cum ar fi muzica (cânt la pian de la vârsta de 6 ani, iar de când am început liceul, am avut onoarea să fac parte şi din corul colegiului) şi machiajul (pasiune pe care am descoperit-o recent, în urmă cu 2-3 ani).
„Îmi voi asculta inima”
– Ai terminat mai bine decât se putea liceul, ce urmează să faci?
– Acum că s-a terminat liceul, îmi voi asculta inima. Nu mă văd făcând altceva în afară de biologie, chiar dacă părinţii mi-au spus întotdeauna că sunt capabilă să fac orice îmi propun. Voi studia Ştiinte Biologice şi Biomedicale în Irlanda şi intenţionez să mă specializez în genetică sau în imunologie.
–Ce le transmiţi elevilor care vor să ajungă la rezultate asemănătoare cu ale tale?
– I-aş încuraja să aibă întotdeauna încredere în ei şi în puterile lor. Noi, oamenii, avem obiceiul să ne raportăm adesea la cei din jurul nostru. Nu ar trebui să o facem. Singura noastră competiţie este cea cu propria persoană. Mereu am fost de părere că performanţa este o noţiune relativă şi că entuziasmul, ambiţia şi determinarea sunt cele care conduc la realizare profesională. Aşadar, copii, munciţi din greu, nu vă bazaţi numai pe intuiţie şi pe inteligenţă şi ţineţi minte că atâta timp cât faceţi tot ce vă stă în putinţă, nu există nimic care să vă poată sta în cale!
2 Comentarii
Anonim
Voi nu vedeți că visul ei este să ajungă …şi ea…VAMPĂ ??!
Anonim
Cum poti vorbi asa de un copil minunat? Eu o cunosc de mica pe aceasta fetita…Mereu a fost un ecemplu pozitiv! Sa.ti fie rusine pentru cuvintele afirmate, Irina a demonstrat ca rautatile si invidia nu au daramat.o , ba din contra!
Ce tupeu ai, invidioaso!