Fenomenul bullying – definit ca fiind un comportament ostil, de excludere şi de luare în derâdere a cuiva, de umilire – este mult mai des întâlnit decât ne-am dori să credem. Un copil este etichetat, batjocorit în cercul său de cunoştinţe sau de către colegi care îl strigă într-un anume fel, făcând referire la aspectul fizic sau la probleme de ordin familial. Uneori aceste tachinări se transformă în îmbrânceli sau chiar, în unele cazuri, în atacuri fizice. Se întâmplă pe străzi, în curtea şcolii, pe coridoarele unităţii de învăţământ şi, din păcate, uneori şi în sălile de clasă.

Studiu

Un studiu pe tema bullying-ului şcolar la nivelul judeţului Argeş cercetat din mai multe unghiuri a fost efectuat, în anul şcolar curent, de Florina Biculescu, inspector şcolar în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean, şi de Emilia Rodica Ciuca, director al Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională. Chestionarele au fost completate în şcolile argeşene în perioada 3-8 noiembrie 2019, pentru a afla opiniile copiilor cu privire la unele comportamente din cadrul unităţilor de învăţământ sau din grupurile de prieteni. Din lotul de investigare au făcut parte 95 de elevi de gimnaziu.

Astfel, a fost măsurată incidenţa cazurilor de bullying la nivelul şcolii, a grupului de prieteni şi în mediul online, au fost reliefate diferitele tipuri de comportamente asociate acestui fenomen, precum excluderea din grup, umilirea, distrugerea lucrurilor altcuiva, violenţa fizică, a fost zugrăvit profilului social al actorilor implicaţi în comportamente de acest tip etc.

Părinţii elevilor care au participat la studiu sunt directori, patroni, ingineri, profesori, economişti, arhitecţi, poliţişti, preoţi, bucătari, maiştri, muncitori, agriculturori, tehnicieni, funcţionari, vânzători, şomeri sau fără ocupaţie.

Majoritatea copiilor chestionaţi locuiesc împreună cu ambii părinţi (79). Restul elevilor fie au părinţi plecaţi în străinătate ori despărţiţi, fie sunt orfani.

Chestionare

Toţi şcolarii din lotul de subiecţi au auzit de bullying şi au definit noţiunea drept „agresare”, „bătaie de joc”, „discriminare”, „violenţă”, „insultă”, „lovire”, prejudecăţi, „râde de celălalt”, „hărţuire psihică”, „răutate” şi „comportament urât”. Elevii au afirmat că au fost martorii unei situaţii de bullying în mediul şcolar, precum: ameninţarea unui alt copil, umilirea unui copil, răspândirea de zvonuri, distrugerea lucrurilor unui alt copil, îmbrâncirea altui copil, lovirea uşoară, bătaia unui alt copil.

Cel mai adesea bullying-ul este întâlnit în mediul online, având o anumită frecvenţă şi în grupul de prieteni. Fenomenul apare mai rar în şcoala în care aceştia învaţă (9%) sau în clasă (5%), iar copiii consideră că profesorul diriginte este cel mai în măsură să aplaneze conflictele.

Copiii au răspus afirmativ la următoarele întrebări cu privire la părinţi: „Au folosit ameninţări pentru a te convinge să îi asculţi?” (38), „Te-au înjurat sau au folosit cuvinte dure la adresa ta?” (13), „Te-au izolat ca urmare a unei greşeli (spre exemplu te-au închis în altă cameră)?” (7), „Te-au făcut de ruşine în faţa altor copii/adulţi?” (22), „Te-au urecheat sau lovit cu palma când ai făcut ceva ce i-a supărat?” (19).

La întrebarea „Cum se simte copilul la şcoală?”, 73 dintre respondenţi au răspuns „Vesel”, 13 – „Speriat” şi 9 -„Emoţionat”.

Din întreg lotul de investigare, 22% dintre copii au afirmat că se întâmplă să lipsească nemotivat/să chiulească de la şcoală, unii mai rar, alţii în fiecare zi din diverse motive personale sau teama de o evaluare scrisă.

Cu privire la comportamentul profesorilor au fost puse următoarele întrebări: „Vă ceartă?”, iar 15 elevi au răspuns „Deseori”, 50 – „Câteodată” şi 30 – „Niciodată” * „Vă jignesc?”, iar 7 elevi au răspus „Deseori”, 27 – „Câteodată” şi 61 – „Niciodată”.

Cauze

Iată câteva explicaţii desprinse din studiul realizat de doamnele Florina Biculescu şi Rodica Ciucă. Nedepistat la timp, bullying-ul poate lăsa traume şi repercusiuni ireversibile asupra adaptabilităţii copilului în societate. Expunerea la violenţă a unei persoane poate duce mai departe, precum „efectul fluturelui”, la alte fenomene de bully-ing, atât din partea agresorului, cât şi din partea celui agresat. De multe ori, agresorul adoptă violenţa ca ultimă posibilitate de defulare şi exprimare, fiind la rândul său abuzat ori neglijat.

Cauzele cele mai des întâlnite care determină astfel de comportamente ale agresorului pot fi: lipsa de empatie, egocentrismul, orgoliul, superficialitatea relaţiilor umane şi, mai ales, expunerea şi preluarea unor modele de comportament similare. De cele mai multe ori, copilul reproduce cu semenii săi ceea ce vede acasă: ameninţarea cu violenţă fizică, comentarii sexuale nepotrivite, sarcasm, atribuirea de porecle, mesaje rasiste sau homofobe, tachinare, răspândirea de zvonuri, umilirea în public etc.

Comportamente

Bullying-ul social este adesea ascuns, fiind greu de identificat/recunoscut. Este realizat cu scopul de a distruge reputaţia socială a unui copil şi de a-l plasa într-o situaţie de umilinţă publică. Include comportamente repetate de tip: minciună şi/sau răspândire de zvonuri, realizarea de farse cu obiectivul de a umili/crea situaţii stânjenitoare, încurajarea excluderii/izolării sociale, bârfa, lovirea, scuiparea, îmbrâncirea, distrugerea/deposedarea de obiecte personale.

Bullying-ul fizic include comportamente repetate de tip lovire, pus piedică, îmbrâncire, plesnit, distrugerea/deposedarea de obiecte personale, mesaje, mailuri, imagini, filme cu conţinut jignitor/abuziv/ofensator, excluderea din spaţiul online, spargerea conturilor personale (e-mail, facebook etc.).

Cyberbullying-ul ascuns sau evident se referă la orice comportament de bullying mediat de tehnologie, identificat în spaţiul de social media, website-uri, mesagerie etc. Include comportamente repetate de tip mailuri, postări, mesaje, imagini, filme cu conţinut abuziv/ jignitor/ofensator, excluderea deliberată a unui copil în spaţiul online, spargerea de parole ale unor conturi personale.

Conştientizare

Consilierii şcolari (CJRAE) împreună cu diriginţii (prin orele de consiliere şi dezvoltare personală), prin activităţi diverse, urmăresc să conştientizeze şi să genereze o schimbare de atitudine şi astfel să prevină comportamentul de bullying în rândul elevilor. Activităţile de consiliere individuală şi de grup urmăresc creşterea stimei de sine, a empatiei, a încrederii în sine şi a rezistenţei la bullying.

O simplă glumă poate avea efecte nedorite la un moment dat. Este foarte uşor ca un copil să-şi piardă încrederea în sine şi în ceilalţi, se poate întâmpla în câteva minute, însă consecinţele sunt pe termen lung şi au efecte devastatoare asupra dezvoltării emoţionale şi integrării sociale ale copilului.

În decembrie anul trecut, a fost diseminată legea pentru combaterea comportamentelor care constau în violenţa psihologică/bullying în toate şcolile din judeţ prin intermediul celor 82 de consilieri şcolari, care acoperă 70% din reţeaua şcolară. Pe această temă au fost prezentate filmuleţe, cărţi, materiale informative etc.

Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Argeş (CJRAE) realizează la nivelul judeţului o activitate cu privire la bullying-ul în şcoală, instituţia fiind preocupată de a afla punctul de vedere al elevilor şi perspectiva lor asupra acestui fenomen.

Proiecte

Mai trebuie adăugat că, în 2019, profesorii din Argeş au participat în calitate de parteneri, alături de Organizaţia „Salvaţi copii”, Poliţie şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Argeş la campania „Ora de net”. Cu acest prilej au fost instruiţi şi apoi au diseminat informaţia.

În ultimii ani, în calitate de parteneri CJRAE Argeş a implementat proiectul naţional „Stop bully-ingului – Spune NU intimidării”, şi chiar a avut rezultate deosebite la nivel naţional, o menţiune fiind obţinută de eleva Andreea Savu de la Şcoala Gimnazială Albeştii de Argeş, sub îndrumarea consilerului şcolar Aurel Dineţ.

De reţinut şi că Inspectoratul Şcolar Judeţean este beneficiar al proiectului „Building School-Wide Inclusive, Positive and Equitable Learning Environments Through A Systems – Change Approach” (SWPBS). Între altele, acest proiect derulat până în luna februarie a anului 2022 de către 11 parteneri din patru ţări europene le oferă cadrelor didactice practici de instruire bazate pe dovezi şi abilităţi de management la clasă pentru a crea medii incluzive şi pozitive pentru toţi elevii.