Îndrăznesc să afirm că există o doză de aproximativ în afirmaţiile cuprinse în expunere, dar nu îmi aparţin, sunt rezultatele studiilor efectuate recent în SUA şi restul Europei.
Abuzul de alcool (ingestia de 100 – 200 g alcool absolut pe zi), a avut efecte defavorabile, în special la nivel hepatic, cardiac şi sistem nervos central:
– hepatită cronică alcoolică la cel puţin 30% dintre consumatorii abuzivi, urmată de ciroza hepatică, a fost deseori menţionată în literatura de specialitate. Renunţarea la consumul de alcool este greu de obţinut. Am întâlnit de-a lungul anilor numeroşi consumatori de alcool la nivel de abuz, care au părăsit lumea, cu toate insistenţele medicilor şi familiilor. Am şi acum în tratament cel puţin 4-5 consumatori, dintre care doi cu studii superioare. Recunosc consumul de alcool la fiecare vizită şi afirmă că nu sunt capabili să renunţe la viciu. Nu există promisiuni de nicio parte; nici el că se lasă, nici eu că-l fac bine.
– fibrilaţie atrială, tulburarea cea mai frecventă de ritm cardiac, are o incidenţă crescută la consumul de alcool în exces. Asocierea insuficienţei cardiace creşte de cel puţin două ori riscul de fibrilaţie atrială la alcoolici.
– infarctul miocardic acut are şi el o rată crescută la consumatorii în exces de alcool, cu risc relativ similar cu cel al diabetului zaharat sau obezităţii centrale la cei care nu consumă alcool.
– insuficienţa cardiacă este mai frecventă la consumatorii abuzivi de alcool, pe fondul unei cardiomiopatii specifice lui, cu un risc similar cu cel al pacienţilor suferinzi de hipertensiune arterială sau diabet zaharat, la abstinenţi sau consumatori de mici cantităţi de alcool, ocazional.
La pacienţii fără alţi factori de risc cardiovascular, efectele consumului abuziv de alcool a fost mai accentuat defavorabil.
Există ocazional studii care afirmă rolul benefic al consumului de alcool asupra aparatului cardiovascular. Este mai degrabă un neadevăr şi mai sigur este că abstinenţii la alcool nu mor mai devreme (dacă o fac, este din cauza altor boli grave pe care le contractează).
Obiceiul consumului de cafea în lume este aproape la fel de vechi ca cel al consumului de alcool. Dacă în cazul alcoolului poate fi vorba de viciu, întâlnit adeseori asociat cu fumatul, consumul de cafea pare a fi mai mult favorabil, cu excepţia câtorva boli în care este prohibit: hipertiroidia, tahiaritmiile cardiace. Aportul cel mai ridicat de cafea din Europa este în Danemarca (900 ml pe zi, la ambele sexe) şi în Olanda (625 ml pe zi la bărbaţi şi 500 ml pe zi la femei), iar cel mai scăzut consum este în Italia (92 ml pe zi) şi Spania (110 ml pe zi).
Marii consumatori de cafea au risc scăzut de mortalitate de toate cauzele (exceptând cazurile când se asociază fumatul exagerat, destul de frecvent astăzi chiar în rândul elevilor de gimnaziu).
– Decesele de cauză digestivă sunt semnificativ mai mici la marii consumatori de cafea, în raport cu neconsumatorii, pentru ambele sexe, cele prin boală hepatică sunt semnificativ mai puţine, inclusiv în ce priveşte ciroza hepatică (alcoolică sau nonalcoolică).
– Decesele prin boli circulatorii (excluzând tulburările de ritm cardiac) sunt mai puţine la marii consumatori de cafea, indiferent de tipul de cafea consumată.
– La bărbaţii cu consum mic/mediu de cafea, mortalitatea prin cancer pulmonar este mai redusă, cu condiţia să fie nefumători (situaţie mai rar întâlnită).
– O relaţie inversă între consumul de cafea şi suicid a fost evidenţiată doar pentru bărbaţi.
Un consum crescut de cafea se asociază cu risc scăzut de mortalitate de diferite cauze, în special prin boli digestive şi circulatorii. Băutorii de cafea au o funcţie hepatică şi un profil inflamator mai bun, comparativ cu non-consumatorii sau consumatorii moderaţi. Beneficiile potenţiale ale consumului de cafea (fără asocierea fumatului) pot avea efecte pozitive substanţiale asupra sănătăţii populaţiei.
Stilul de viaţă modern a asimilat atât consumul de alcool, cu efect general peiorativ, cât şi pe cel de cafea, cu efect dovedit pozitiv. În ecuaţia stilului de viaţă intră ca factori importanţi: mişcarea, alimentaţia, socializarea şi viaţa spirituală, care definesc omul modern, animalul superior al planetei Pământ, care consumă acerb resursele acestuia fără să pună nimic bun în loc… până când?
P. S. Familia tradiţională, consfinţită prin căsătoria dintre un bărbat şi o femeie, nu se poate întemeia decât pe un fundal existenţial favorabil, oferit de puterile executivă şi legislativă ale ţării.
