… A fost întrebarea pusă în cadrul emisiunii „Subiect de presă” realizată azi la Antena 1 Piteşti de Cristina Munteanu şi Mihai Golescu, sub genericul „Riscurile libertăţii de exprimare”, la care au fost invitaţi să răspundă, atât realizatorii, cât şi cei trei invitaţi: sociologul dr Mihail Octavian Sachelarie, directorul Bibliotecii Judeţene Argeş, şi jurnaliştii Nicolae Badiu, respectiv colegul nostru Claudiu Diţa.
Deci, este sau nu presa liberă?
„Da, chiar dacă libertatea presei a suferit nişte mutaţii care afectează foarte mult modul în care este percepută informaţia, ce anume aşteaptă publicul/cititorul de la noi, ca profesionişti, în comparaţie cu aşa-zişi colegi, care se exprimă liber, dar nu o fac în mod profesionist”, a fost răspunsul Cristinei Munteanu.
„Cât cuprinde, până într-acolo încât să se spună şi prostii, aşa cum din nefericire este practicat de o parte a presei, în special de cea tabloidă”, a completat-o Mihai Golescu.
„E undeva la mijloc”, a fost opinia lui Claudiu Diţa. „Fără a generaliza, nu”, afirma Octavian Mihail Sachelarie. „Nu, fiindcă presa e dependentă de o finanţare sau alta”, susţinea Nicolae Badiu.
Apoi, fiecare invitat şi-a argumentat opiniile.
„Presa depinde de bani, pe care nicăieri în lume nu-i poate face singură. Atâta timp cât depinde de bani, presa e controlată peste tot de anumiţi factori de influenţă. Eu am văzut un director de ziar care era bucuros că e liber. Adică nu prinsese un contract de publicitate, deci era liber să scrie ce dorea”, spunea Nicolae Badiu.
Instantaneu din emisiune
„Ziaristul pleacă pe teren cu convingerea că poate scrie tot ceea ce vede şi ce vrea. Presa se confruntă cu constrângeri financiare şi politice de peste tot.
Acum presa e controlată financiar. De regulă, ziaristul scrie în măsura în care nu afectează interesul propriei entităţi. Aici intervine autocenzura, ceea ce e foarte bine”, zicea Claudiu Diţa.
„Libertatea de exprimare trebuie să se subsumeze unor reguli. Din păcate se vorbeşte prea puţin despre profesia de jurnalist, despre rolul ei, despre ce fel de presă este acum pe piaţă.
Presa e partizană două sute la sută. Unii încearcă însă să eludeze chestia asta, pentru că sunt într-un partizanat economic şi politic.
Există totuşi libertatea individuală a unor jurnalişti, nu a instituţiei de presă în sine, ceea ce putem considera a fi benefic.
Unii confundă libertatea de exprimare cu evadarea în mediul virtual, unde sub masca anonimatului pot jignească, să calomnieze, să acuze fără probe, pentru că nimeni nu-i trage la răspundere.
Presa profesionistă trebuie să fie un constructor de modele, de proiecte, de evidenţiere a valorilor autentice”, spunea Octavian Mihail Sachelarie.
În opinia invitaţilor, e foarte greu să vorbeşti despre profesia de jurnalist, întrucât implică o responsabilitate deosebit de mare, dar pe care unii o folosesc abuziv.
Este o realitate că, din păcate, există „jurnalişti” care intimidează, şantajează, incriminează nefondat, fac trafic de influenţă. Oricine îşi face un site şi se autointitulează jurnalist, fără a avea nimic comun cu această profesie nobilă.
Întrucât trăim în epoca digitală, presa online aduce informaţia rapid, dar cea scrisă aduce analiză, opinie, argumente, despică firul în patru, cum se zice.
„Din fericire, mai există cititori de presă scrisă, care, iată, din păcate, moare încet-încet. Nu toţi oamenii au acees la online. Dacă nu sunt respectate nişte reguli, în presă se instalează haosul, apar ştiri false, exagerări care denaturează realitatea.
Profesia de jurnalist implică riscuri foarte mari. Anul trecut, 65 de gazetari au pierit pe fronturi în diferite teatre de operaţii, alţii au fost asasinaţi. Răsturnarea socială a bulversat scara valorilor şi în presă.
Presa nu poate rămâne perenă atâta timp cât este subminată din interior. Iată, acum, în Argeş, a dispărut o televiziune locală. Statul ar trebui să intervină în sprijinirea presei oneste, care-şi respectă misiunea şi statutul.
Pentru limpezirea lucrurilor sunt de acord cu o lege a presei, dar să o facem noi împreună cu cei din Parlament, nu ei singuri, care nu cunosc problemele noastre”, a afirmat Mihai Golescu.
Linşaj între colegi
În altă ordine de idei, a fost evidenţiat faptul că, din nefericire, se practică linşajul între colegi de presă, ceea ce este de-a dreptul îngrozitor.
În Argeş există 80 de entităţi de presă, majoritatea online, care sunt departe de ceea ce înseamnă responsabilitate, politică editorială, autorizare, acreditare cum este cazul marilor agenţii de presă.
Un ziarist profesionist trebuie să ţină la un anumit standard al calităţii informaţiei furnizate consumatorului de presă.
Realizatori şi invitaţi au ajuns la concluzia că, azi, sunt vremuri grele pentru presă, că niciodată nu a fost atâta ură în exprimare, că nu mai există respect şi nici etalon în profesie, că educaţia de la cele mai fragede vârste este în suferinţă, că niciodată jurnaliştii nu au dus-o atât de greu ca acum.
Mai grav este că, din cauza unor aşa-zişi ziarişti, cel mai mult a avut de suferit prestigiul de care se bucura profesia de jurnalist.
