Boala artrozică – o patologie degenerativă a sistemului osos, de care nu scapă nici o persoană trecută de 50 de ani, are două zone topografice: axul central vertical și articulațiile periferice. Spondiloza cervicală este cea mai frecventă formă a bolii artrozice a coloanei vertebrale. Anatomia coloanei vertebrale este alcătuită din corpurile vertebrale și discurile intervertebrale (cu o parte centrală – nucleul pulpos – și o parte periferică circulară – inelul fibros). Cu trecerea anilor, indiferent de stilul de viață al  individului, are loc o degenerare a discurilor intervertebrale, cu îngustarea spațiilor dintre corpurile vertebrale, alterarea platourilor vertebrale, herniei intraspongioase ale nucleului pulpos, apariția osteofitelor (producții osoase „în plus” cu dimensiuni diferite, de la micile „ciocuri”, până la unele prelungiri de-a dreptul monstruoase, care se unesc între ele – sindesmofitele). În timp, modificările graduale individuale ale arhitecturii coloanei cervicale pot produce presiune mecanică asupra măduvei spinării sau/și a rădăcinilor nervoase care ies din ea.

O radiografie de coloană cervicală indică frecvent existența spondilozei cervicale asimptomatice, cu o incidență de 50% la persoanele de peste 40 de ani și de 85% la cei de peste 60 de ani. Cu trecerea anilor peste noi, prin intervenția factorilor metabolici degenerativi, ajutați de stresul mecanic (vibrații produse de șofatul pe asfalt tipic românesc, presărat cu gropi), presiunea crescută generată de suprapondere sau de eforturile fizice – transportul de greutăți, ridicarea de greutăți etc., mai devreme sau mai târziu apare simptomatologia bolii care nu iartă pe nimeni.

Simptomatologia spondilozei cervicale este dominată de durerea în zona cefei, care are întindere și intensitate după gradul determinării artrozice. Pot fi afectate unul, sau două, sau chiar toate spațiile intervertebrale, cu apariția de blocuri între două, trei sau toate cele șapte vertebre cervicale și instalarea rigidității cervicale, la început reversibilă, apoi definitivă, cu aspectul „gâtului de lup”, când nu se mai întoarce numai capul, ci tot corpul, pentru a urmări o „călcătură”. Cele două simptome constante pot asocia una sau mai multe dintre simptomele: amorțeală, furnicături și amețeli, vertijuri, migrene frecvente, iradieri ale durerilor în zona occipitală, la unul sau ambele membre superioare sau chiar dureri mimând angina pectorală. Spondiloza cervicală trebuie diferențiată de alte leziuni nespecifice ale gâtului: entorsă, durere posturală, fibromialgie, reumatisme inflamatorii (poliartrită reumatoidă, spondilită anchilozantă), osteoporoză, gută, cancere primare sau metastatice ale coloanei cervicale.

Doresc să insist asupra unei suferințe destul de severă atunci când se instalează – spondilodiscita – boală inflamatorie locală de cauză infecțioasă. Poate fi localizată la una sau mai multe vertebre (disc și platou vertebral). Propagarea infecției cu germeni rezistenți la antibiotice (stafilococul auriu) sau cu bacilul tuberculozei se poate face pe cale hematogenă sau din aproape în aproape, cu consecințe dintre cele mai grave. Clinica spondilodiscitei este complexă, cu tablou foarte variat:

 – de cele mai multe ori apar febra și frisonul sau este prezentă o stare subfebrilă (37,2 – 37,4 °C);

– durerea locală este trenantă (durează zile, săptămâni), accentuată de efort, cu sau fără radiculopatie, rezistentă la antialgicele obișnuite.

Laboratorul indică semnele de inflamație prezente. Se efectuează obligatoriu și radioscopia pulmonară și examenul complet al pacientului pentru depistarea unui eventual focar originar de infecție.

Efectuarea RMN-ului de coloană cervicală este obligatorie, completată cu examene bacteriologice.

Este locul să avizez pe cititorii rubricii noastre. Atunci când durerea cervicală este trenantă, rezistenţa la antiinflamatoarele uzuale și când radiografia de coloană cervicală oferă elemente agravante, leziuni degenerative și ale discurilor vertebrale, nu vă lăsați pe mâna oricărui medic, de diverse specialități, care se repede cu infiltrațiile locale cu diverse substanțe, nu solicitați pripit proceduri fizicale cu diatermie, ionizări, masaje. Solicitați în aceste situații investigații de specialitate, eventual într-o clinică de reumatologie și nu vă dați coloana cervicală suferindă pe mâna oricui. Complicațiile unei spondilodiscite nediagnosticate la timp pot fi uneori destul de grave.

P.S. Când o victorie pe care ai dorit-o vine prea târziu, nu mai ai ce face cu ea și te chinuie doar.

Distribuie pe Facebook

Dr. Tiberiu Stănescu

See Full Bio