Teoretic, a început de ceva vreme exerciţiul financiar european 2014-2020. Din cauza întârzierilor… obişnuite, acesta va deveni mai mult ca sigur exerciţiul financiar 2017-2023, deoarece există posibilitatea prelungirii cu trei ani a perioadei stabilite. Primul „cincinal” cu bani europeni a fost 2007-2013, dar şi acesta s-a încheiat prin 2016, tot din cauza întârzierilor. România este codaşă la absorbţia de fonduri de la UE. În Piteşti, în schimb, lucrurile au stat foarte bine în primul „cincinal”, iar al doilea se anunţă promiţător. Care sunt, aşadar, diferenţele dintre acestea?
Lucrurile bune
Pentru primul exerciţiu financiar, Piteştiului i-au fost alocate prin Programul Operaţional Regional cam 38 milioane euro. Cu destule piedici (întârzieri generate de constructori sau de procedurile legale), dar şi cu emoţii, administraţia din Piteşti a reuşit să termine la timp toate proiectele pentru care s-a angajat, caz mai rar în România. Ce s-a făcut cu banii, aşadar? Vedem pasajul rutier de la Podul Viilor care a reuşit să mai decongestioneze traficul rutier la poarta de intrare dinspre Ştefăneşti-Mărăcineni; Filarmonica are, în sfârşit, sediu; Şcoala Gimnazială „Matei Basarab” din Găvana s-a extins şi are acum dotări de ultimă generaţie; podurile peste râurile Argeş şi Dâmboviţei au fost reabilitate; s-a făcut Parcul „Lunca Argeşului” şi s-a refăcut Parcul „Ştrand”; au fost asfaltate străzile Costache Negri, Târgul din Vale şi Gheorghe Şincai; s-a făcut reabilitarea urbană pe vreo 40 de hectare (piste biciclete, parcări, trotuare noi, iluminat etc.).
Mai sunt destule de făcut
Desigur, au fost şi încă sunt probleme: sediul Filarmonicii a fost terminat „la mustaţă”, în condiţiile în care licitaţia a fost câştigată la o valoare de o treime din suma pusă în joc (iată, aşadar, că nu întotdeauna criteriul „preţul cel mai scăzut” este şi cel mai bun); pe podul peste Râul Doamnei au apărut gropi pe care constructorul trebuie să le repare acum, căci lucrarea este încă în garanţie; în Parcul „Lunca Argeşului” a fost nevoie de construcţia unui dig, căci parcul a fost inundat de două ori; băncile montate în cadrul regenerării urbane au nevoie de spătare, iar platformele de gunoi realizate atunci trebuie să fie înlocuite cu platforme îngropate de gunoi, căci aşa prevăd acum normele europene; în fine, locurile de parcare făcute cu bani europeni nu au putut fi date locatarilor cu chirie, deoarece cinci ani de la implementarea proiectului nu a fost voie de la UE, ceea ce a dus la nemulţumiri la unele blocuri…
Ce vrea Primăria?
Pentru exerciţiul financiar actual, Piteştiului i-au fost alocate mai multe resurse, respectiv peste 40 milioane euro. Conform primarului Cornel Ionică, până în octombrie se doreşte ca documentaţiile necesare începerii implementării lucrărilor să fie depuse la autorităţile decidente. Pentru unele au fost începute deja procedurile. Pe de-o parte, primăria are în vedere un aşa-numit „Plan de Mobilitate Urbană” care include: implementarea unui sistem de management inteligent al traficului şi monitorizarea video a unor artere de circulaţie; sistematizarea mai multor intersecţii şi a intrărilor în oraş; achiziţionarea de autobuze electrice, modernizarea a 101 staţii de autobuz, montarea unor sisteme de taxare electronică pe autobuze şi de camere video, crearea de sisteme de închiriere de biciclete, realizarea de noi piste de biciclişti, inclusiv pe faleza Argeşului, construirea de staţii de alimentare electrice (unele pentru autobuze, iar altele vor fi pentru maşinile mici în parteneriat cu benzinăriile). Pe de altă parte, ar urma să mai apară Parcurile „Lunca Argeşului II” şi „Lunca Argeşului III” cu zonă de picnic, un centru multifuncţional pentru romii din blocul Coremi, reabilitarea zonei aferente blocurilor Coremi şi G1 din Războieni, mansardarea şi extinderea a patru grădiniţe, reabilitarea şi modernizarea Colegiului Tehnic „Armand Călinescu” şi a Şcolii „Mihai Eminescu”, crearea unui incubator de afaceri şi extinderea şi modernizarea sistemului de iluminat public. În plus, pe alte axe de finanţare ar mai urma să vină alţi bani pentru extinderea şi modernizarea reţelei de apă şi canalizare. Când vor fi toate acestea puse în practică… e o întrebare grea.
„Nu ne vom mai întâlni cu banii ăştia!”
Cum e la noi la români, procedurile sunt greoaie. Documente, proiecte, licitaţii, eventuale contestaţii… În plus, unii constructori nu sunt serioşi sau nu au capacitatea necesară pentru a duce la bun sfârşit lucrările (a se vedea Colegiul Naţional „I.C. Brătianu” unde s-a pierdut o finanţare europeană pentru reabilitare şi a fost nevoie să se dea bani de la bugetul local sau cazul sălii de sport de la Şcoala „Ion Barbu” pe care constructorul a abandonat-o la jumătate, căci nu a mai putut să continue lucrările). „Suntem hotărâţi să aducem cât mai mulţi bani pentru proiecte necesare Piteştiului. Sunt bani cu care nu ne vom mai întâlni niciodată! Ar fi o crimă să ratăm o asemenea şansă de finanţare, în condiţiile în care bugetul local nu permite lucrări de foarte mare anvergură”, a spus primarul Cornel Ionică. Aşadar, la treabă!
