Argeș: Drogații, în loc să fie trataţi, sunt „vânaţi” şi duşi la puşcărie.
În ultima perioadă, tot mai mulţi tineri cad pradă drogurilor, lucru care, mai devreme sau mai târziu, le poate distruge viaţa. Din cauza consumului de stupefiante, mulţi adolescenţi renunţă la şcoală, la familie şi la prieteni, ajung să fure, să facă orice pentru a obţine bani cu care să-şi procurare droguri. Vrem, nu vrem, drogurile constituie o problemă uriașă pentru societatea românească.
Pedepse mai mari Pentru a descuraja consumul de stupefiante, PNL a inițiat un proiect de modificare a Legii 143/2000, prin care propune majorarea pedepselor în ceea ce privește consumul și traficul de droguri. Potrivit iniţiatorilor, pentru toate operațiunile în vederea consumului propriu de droguri de risc – inclusiv canabis – se propune creșterea pedepsei de la trei luni la doi ani închisoare sau cu amendă (cum e în prezent), la închisoare între unu şi cinci ani. În cazul drogurilor de mare risc, se propune majorarea pedepsei de la şase luni la trei ani, la închisoare între doi şi şapte ani.
„Pentru toate operațiunile în vederea traficului, pedeapsa crește de la închisoare între 2 – 7 ani la 3 – 10 ani când este vorba de droguri de risc, și de la 5 – 12 ani închisoare pentru droguri de mare risc la închisoare între 7 – 15 ani (…) Pentru tolerarea consumului ilicit în diverse locuri, pedeapsa crește de la închisoare între 2 – 7 ani la închisoare 3-10 ani”, se menţionează în proiectul legislativ.
Pușcăria nu este o soluţie Reprezentanţi ai Colegiului Medicilor din România, ai Asociaţiei Române de Psihiatrie şi Psihoterapie, ai Poliţiei, ai Justiţiei, ai ONG-urilor care activeză pe linia prevenirii şi combaterii traficului de droguri spun însă că majorarea pedepselor este nejustificată și că nu va opri nici traficul, nici consumul de stupefiante, însă vor trimite mulți oameni după gratii. Se zice că, odată ajuns la puşcărie, un consumator nu mai are acces la droguri şi aşa scapă de dependenţă. Ideea este falsă, ştiut fiind că şi în penitenciare există reţele care reuşescă să procure şi să distribuie substanţe interzise în mediul carceral.
… Şi nici înăsprirea pedepselor Înăsprirea pedepselor pentru consumul de droguri nu este susținută nici de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism. În contextul în care în lumea civilizată consumul anumitor substanţe interzise este dezincriminat, consumatorii primesc ajutor de specialitate și scapă de dependență fără a mai aruncați în închisoare, procurorii DIICOT consideră oportună majorarea limitelor de pedeapsă doar în ceea ce privește infracțiunile de trafic de droguri/substanțe psihoactive.
De altfel, și Consiliul Superior al Magistraturii și-a exprimat rezerve asupra proiectului de lege care înăsprește toate pedepsele asociate infracțiunilor cu droguri în sensul că mărirea exagerată a limitelor de pedeapsă nu este soluția eficientă şi apreciază că modificarea legislativă nu se impune raportat la motivele invocate de către inițiator privind deținerea de droguri de risc sau de mare risc pentru consum propriu.
Nevoia de centre de terapie De asemenea, şi Agenția Națională Antidrog a precizat că nu a fost consultată în legătură cu acest proiect de lege. Dependenţa de droguri este o afecţiune care nu se rezolvă în inchisoare, ci prin programe educaţionale, prin oferirea de consiliere, servicii de dezintoxicare în comunități terapeutice și prin programe de reintegrare socială. Printre altele, strategia ANA de prevenire/combatere a consumuli de narcotice include mărirea numărului de paturi și/sau crearea de noi secții de tratament de dezintoxicare pentru copiii și adolescenții consumatori de droguri, crearea de centre rezidențiale de terapie post-cură pentru copiii și adolescenții consumatori de droguri, lansarea de finanțări substanțiale, constante pentru organizațiile non-guvernamentale care activează și oferă servicii consumatorilor de droguri și au proiecte de informare, crearea de grupuri de lucru instituționale care să își asume o strategie modernă și integrată a sănătății mintale, să coordoneze eficient elaborarea și implementarea politicilor publice în domeniul prevenirii și tratării consumului de droguri.
Puţine centre de dezintoxicare Mulţi dintre cei care au probleme cu drogurile nu ştiu că pot găsi ajutor în cazul dependenţei. Aşa cum am mai spus, dependenţa este o boală complexă, dar care se tratează. Pentru ca o persoană să poată fi ajutată, este nevoie de specialişti care ştiu ce tratament trebuie administrat eficient pentru pacient în parte. Important este ca dependentul să conştientizeze acest lucru şi să ceară ajutor pentru terapie sau dezintoxicare. Dezintoxicarea este etapa care se realizează în centre medicale, sub supraveghere de specialitate. Problema e că, faţă de alte state europene, în România sunt prea puţine centre specializate de dezintoxicare, cele existente funcţionând în secţii spitaliceşti. Este vorba despre Centrul de dezintoxicare de la Spitalul „Alexandru Obregia” Bucureşti, Centrul de Evaluare şi Tratament a Toxicodependenţilor pentru Tineri „Sf. Stelian” Bucucureşti, Centre pentru dezintoxicare minori la Spitalul „Alexandru Obregia” – Secţia de Neuropsihiatrie Infantilă, Centre pentru supradoze: în cazul minorilor la Spitalul Clinic de Copii „Grigore Alexandrescu” – Sectia Toxicologie, iar în cazul adulţilor, Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca – secţia Toxicologie, respectiv Centrul de dezintoxicare Spitalul „Sf. Pantelimon” Bucureşti. La nivelul judeţelor, pacienţii primesc sprijin şi tratament la secţiile de specialitate ale spitalelor sau în spitale de profil cum este Spitalul „Sf. Maria” din Vedea – Argeş.
„Iarba” și etnobotanicele, în topul preferințelor
Pentru prevenirea consumului de droguri, în Argeş funcţionează două instituţii importante: Centrul Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Piteşti, condus de comisarul Daniel Gheorghe, care este şi reprezentantul ANA pentru Argeş şi Vâlcea, respectiv Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Argeş, coordonat de comisarul-şef Marius Neacşu.
„Consecventă principiilor și misiunii sale instituționale, prin fiecare dintre măsurile implementate, Agenția Națională Antidrog susține dezvoltarea copiilor și tinerilor, astfel încât aceștia să își atingă potențialul, într-un climat sigur și sănătos. ANA va fi prezentă permanent pe tot parcursul noului an școlar, alături de ceilalți colegi din Ministerul Afacerilor Interne, pentru a oferi informații și suport specializat în domeniul de competență dascălilor, părinților și elevilor ce deschid din nou, ca în fiecare an, porțile școlilor din întreaga țară. Informarea corectă și conștientizarea cu privire la efectele nocive și la consecințele angajării în comportamente de risc precum consumul de droguri vor reprezenta prioritățile intervențiilor noastre pe parcursul întregului an școlar 2022-2023”, spunea la deschiderea noului an şcolar comisarul Daniel Gheorghe.
Prevenire, evaluare, consiliere
„Consumatorii de droguri nu trebuie priviţi ca infractori, ci ca victime. Persoanele care deţin stupefiante pentru consum propriu să nu mai fie condamnate, ci să fie evaluate şi incluse în programe integrate de asistenţă medicală, psihologică şi socială. Sunt servicii pe care le acordă ANA în vederea reabilitării şi reintegării sociale. Este important de ştiut că toate serviciile de asistenţă, tratament şi de consiliere oferite de către specialiştii din cadrul CRPECA sunt gratuite şi confidenţiale. Suntem implicaţi în programe educative adresate elevilor şi adolescenţilor ce presupun organizarea de activităţi alternative pentru petrecerea timpului liber, realizarea de campanii mass-media de informare a populaţiei privind efectele negative ale consumului de droguri, consecinţele deţinerii şi traficului ilicit de droguri, precum şi posibilităţi de prevenire şi tratament, consiliere psihologică, medicală şi psihoterapeutică ce presupun activităţi specializate”, ne-a declarat, zilele trecute, comisarul Daniel Gheorghe.
Sute de beneficiari.
„La nivelul Centrului Regional Antidrog Piteşti, a continuat ofiţerul, de la începutul anului până în prezent au fost acordate servicii specializate de asistenţă medicală și psihologică în domeniul drogurilor unui număr de 222 de persoane. Dintre acestea, 140 de beneficiari avem în Argeş și 82 la Vâlcea. În ceea ce priveşte caracteristicile socio-demografice, majoritatea persoanelor care au beneficiat de asistenţă pentru problemele cauzate de consumul de droguri au fost bărbați cu vârsta cuprinsă între 15 – 57 de ani. Referitor la statusul ocupațional, aproximativ 15 % sunt minori, deci nu au un loc de muncă, iar peste 60 % sunt activi din punct de vedere social-economic. În privința sursei de referință, se observă o creștere a ponderii persoanelor care au fost trimise la noi de organele de urmărire penală, probațiune și penitenciar. În ierarhia celor mai consumate droguri, la nivelul regiunii Piteşti pe primul loc se situează canabisul și etnobotanicele (substanţele cu efect psihoactiv, n.n.), urmate de amfetamine, cocaina și MDMA (Ecstasy)”, a subliniat Daniel Gheorghe.
