Drama unei femei din Pitești, obligată să renunțe la propriul copil.
O româncă de 36 de ani a fost obligată, prin decizie definitivă a Curții de Apel București, să-și trimită copilul în Marea Britanie, la tatăl acestuia, pe care femeia îl acuză de violență domestică. Ea refuză să pună în aplicare decizia și pregătește un proces la CEDO. Avocatul tinerei spune că astfel de cazuri s-au înmulțit și are un sfat pentru cei care se confruntă cu astfel de probleme.
Ioana a locuit din 2010 si până în acest an în Liverpool, Marea Britanie. De șapte ani este manager de proiect la o multinațională. În 2014 s-a căsătorit cu un cetățean britanic, însă relația lor a durat doar patru ani. S-au separat, însă nu au și divorțat. „Nu am semnat oficial actul de divorț, am tărăgănat-o așa, acolo se practică asta. El e într-o relație cu altcineva și are copil, eu am început o altă relație”, povestește tânăra.
La puțin timp după, Ioana l-a cunoscut online pe Jack. Relația a funcționat bine doar câteva luni. „A fost cu du-te-vino mai toată relația. A început să se degradeze undeva în martie-aprilie 2019, iar în iulie 2019 am aflat că sunt însărcinată. Noi eram separați atunci de două-trei săptămâni. Prostia mea a fost să-i spun că sunt însărcinată. Atunci mi-a spus că stă alături de noi și va face tot posibilul ca să funcționeze relația”.
Doar că lucrurile nici pe departe nu au mers spre mai bine. „Mă descuraja, mă făcea proastă, nu puteam niciodată să zic ceva fiindcă îmi zicea că sunt nerecunoscătoare. M-a strâns de gât de vreo două ori, o dată când aveam copilul de patru luni în brațe”, acuză tânăra. Atunci a chemat poliția. „A fost arestat a doua zi pe baza înregistrării pe care am avut-o și a fost interogat. A mințit că eu sunt agresoarea și l-au lăsat în pace pe motiv că nu sunt suficiente probe”, a povestit Ioana.
Românca a intrat în evidența instituțiilor britanice care sprijină victimele violenței domestice. „Era pandemie și nu ne puteam întâlni, dar vorbeam la telefon aproape în fiecare zi cu cineva de la această agenție. Eram singură cu copilul în Anglia, nu aveam prieteni, nimic, mergeam spre depresie”, își amintește tânăra. Atunci a început lupta pentru custodie. Copilul urma să stea la mamă, dar tatăl avea dreptul la două weekenduri pe lună, a decis instanța britanică.
„Mi-a venit de fiecare dată după vizita de weekend neîngrijit, cu fundulețul iritat, ba cu ochiul vânăt, vomitând, stricat la stomac. Multe detalii se tot adăugau. Când mi-a venit copilul vânăt la ochi, am oprit contactul total și am aplicat la judecătorie ca orice contact cu tatăl să fie supravegheat. Dar mi-a fost refuzat acest lucru”, acuză tânăra.
„Există mai multe întrebări care au nevoie de un răspuns, având în vedere că apariția coșmarurilor la această vârstă fragedă sunt neobișnuite. Sunt necesare discuții cu asistentul medical și cel social implicat”, scrie și pe unul din biletele medicului de familie din Marea Britanie al Ioanei.
Fiindcă putea să lucreze de acasă, în Marea Britanie având doar drept de muncă, nu și rezidență sau cetățenie, românca a început demersurile ca să poată să revină în țară cu tot cu copilul, care are cetățenie română. „Am aplicat, din prostia mea, pentru relocare prin instanța din UK și nu au fost de acord. Trebuia să avem încă o înfățișare în aprilie 2022, iar eu am reușit să ajung în țară cu copilul cu o lună mai devreme”, mai spune românca.
O altă mamă care a trecut printr-o situație similară a învățat-o cum să plece cu copilul. Potrivit legii românești, chiar dacă faci un copil cu altcineva, dacă nu ești divorțat, tatăl devine în acte automat soțul. Asta până când nu se deschide un proces pentru stabilirea paternității. Așa că a apelat la fostul soț.
„Certificatul de naștere al copilului, când s-a operat transcrierea lui în România, autoritățile l-au trecut ca tată prezumtiv pe soțul mamei. În condițiile în care nu există o decizie definitivă pentru stabilirea filiației din care să rezulte cu caracter definitiv că celălalt este tatăl, autoritățile române au procedat corect”, a explicat pentru Libertatea Adrian Amuza, avocatul româncei.
Tatăl a dat-o în judecată în România pentru răpire internațională. În primă instanță, în iulie, Ioana a câștigat și Jack a făcut recurs. Jack l-a contactat pe soțul Ioanei și a obținut de la el o declarație în care acesta spunea că nu știa ce a semnat în fața consulului atunci când și-a dat acordul să o lase pe Ioana să aducă copilul în România.
Ideea este că prima lui declarație prin care a fost de acord cu plecarea este un act autentic, nu poate spune, conform legii, că n-a știut. În legea română există o prevedere care spune că notarii, consulii, ambasadorii, cei care eliberează acte notariale sunt obligați să ceară și să dea lămuriri ca să se asigure că părțile înțeleg nu doar sensul, ci și efectele actelor pe care le semnează”, spune avocatul Adrian Muza.
Acesta susține și că instanța nu a mai luat în discuție la apel acuzațiile de violență domestică, ci doar aspectele legale ale judecării. „Nu au ținut cont de tortură, de drepturile omului, de abuzul domestic, de faptul că acest copil nu știe engleză și că a stat cu mine, la pieptul meu, de când s-a născut, de doi ani jumătate”, spune și mama.
(Sursa: libertatea.ro)
