* În viziunea DNA, e vinovat doar cine a luat mită, nu şi cine a dat-o
Am relatat, zilele trecute, despre faptul că fostul deputat PDL de Argeş, Cristian Boureanu, este cercetat într-un dosar penal de corupţie în care anchetatorii vorbesc de şpăgi de multe milioane de euro, privitor la contractul de reabilitare a căii ferate Bucureşti-Constanţa.
Fostul ministru de Finanţe Sebastian Vlădescu e acuzat că ar fi luat şpagă cel puţin un milion de euro de la contructorul care câştigase contractul, asocierea dintre firmele Swietelsky, Wiebe şi Takenaka.
Milionul de euro ar fi fost primit doar ca să se implice în semnarea contractului dintre statul român şi asocierea cu pricina.
Ulterior, ministrul Vlădescu ar fi primit, ca şpagă, iniţial 3,5% din valoarea contractului, ulterior 10%, pentru urgentarea plăţilor către consorţiul constructor.
Procurorii DNA îl cercetează şi pe Cristian Boureanu, şi pe Sebastian Vlădescu, în stare de libertate, dar cei doi au de plătit cauţiuni serioase. Ex-deputatul de Argeş e bun de plată pentru suma de 200.000 de euro.
DNA arată într-un comunicat de presă că „a rezultat că, în perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influenţă asupra acestora ar fi primit, de la o companie străină, în baza unor înţelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor şi plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei Bucureşti-Constanţa, precum şi plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeaşi companie.
Banii încasaţi ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăţi făcute de statul român şi erau achitaţi succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român (respectiv de la compania C.N. C.F.R.)”.
Ca atare, potrivit DNA, şpăgile s-au ridicat la valoarea de 20 de milioane de euro.
Oficialii români despre care vorbesc anchetatorii sunt cinci la număr. În afară de ex-ministrul Vlădescu şi de fostul deputat Boureanu, intermediari în afacerea şpăgilor sunt Ionuţ Costea, cumnat al fostului lider PSD Mircea Geoană, Constantin Dascălu, fost secretar de stat la ministerul de resort, precum şi o anume Mihaela Mititelu.
În ce îl priveşte pe Cristian Boureanu, anchetatorii spun că, „în anul 2009, Boureanu Cristian, deputat în Parlamentul României, a acceptat promisiunea de a primi alte 2 milioane de euro pentru ca, în schimbul acestei sume, să îşi exercite influenţa asupra lui Vlădescu Sebastian, precum şi asupra conducerii Ministerului Transporturilor, în beneficiul companiei străine”, în vederea bunei derulări a circuitului şpăgilor.
De asemenea, „În perioada 2010-2017, inculpatul Boureanu Cristian a primit aproximativ 2,2 milioane de euro (din care 1.053.500 euro în numerar, iar restul sub forma altor beneficii materiale, respectiv plata unor servicii turistice, plata aportului la capitalul a două firme la care era asociat şi alte plăţi solicitate de către acesta)”.
Cine sunt cei care au dat şpagă
Până aici, DNA ne spune că avem cinci şpăgari, care ar fi vârât în buzunare vreo 20 de milioane de euro. Despre cei care au dat şpăgile de nivelul acesta, DNA nu ne spune, însă nimic.
Vă spunem noi: calea ferată Bucureşti-Constanţa (în raport cu care au fost traficate aceste şpăgi colosale) a fost reabilitată de o asociere între companiile Swietelsky, Wiebe şi Takenaka.
Swietelsky Baugesellschaft Gmbh este una dintre cele mai mari firme de construcţii civile din Austria. În România operează prin subsidiara sa, Swietelsy Construcţii Feroviare SRL Bucureşti, încă din 2004.
Wiebe Holding Gmbh este, la fel, unul dintre cei mai puternici constructori germani de drumuri şi căi ferate. Din 2001, nemţii operează în România prin subsidiara Wiebe România SRL Bucureşti.
Al treilea partener al asocierii respective este Takenaka Corporation Osaka, Japonia, un concern care operează în România prin partenerul său german Takenaka Europe Gmbh Dusseldorf, Germania.
Şpăgarii buni şi şpăgarii răi
Ca atare, dacă e să credem că DNA are dreptate, cinci înalţi funcţionari ai statului român, printre care şi un fost parlamentar de Argeş s-au dedulcit la şpăgi de 20 de milioane de euro. DNA îi acuză de luare de mită, complicitate la luare de mită plus alte câteva mărunţişuri.
Însă, şefii celor două mari firme germane şi cei ai celei austriece, care au dat şpăgile în discuţie, nu-s acuzaţi de nimic. Cel puţin, nu de temutul nostru DNA. Asta deşi, dacă luăm de veridice faptele descrise de procurori, dacă avem multiple luări de mită, atunci ar trebui acuzaţi şi cei care le-au dat.
Repetăm, Justiţia de la noi anchetează doar luarea de mită, comisă, zice-se, de ai noştri, dar nu anchetează şi darea de mită comisă de nemţi şi de austrieci.
Nelămurire pe care am transmis-o celor de la DNA, cu speranţa că ne vor lămuri. Vă vom informa, la rându-ne.
Actualizare, 21.04 – Biroul de presă al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ne-a explicat că, deocamdată, la cererea noastră de a ne explica de ce mituitorii nu sunt cercetaţi penal, nu ne poate oferi lămuriri.
7 Comentarii
ion
Domnule Simion,felicitari pentru faptul ca ati venit cu precizari in legatura cu articolul de acum doua zile! Sincer,nu am crezut, deoarece putini ziaristi au curajul sa scrie despre paradoxul din societatea noastra:coruptia existenta peste tot,insa corupatorii(coruptia n-ar exista fara acestia),sunt invizibili si imuni fata de legi si fata de DNA! Ati facut sesizare acolo unde trebuie…foarte bine…nu cred ca veti primi raspuns…cainii latra,caravana…
Goargăș
Țară minoră, cu DNA majoră! Lămurirea deplină va veni atunci când va învia Goga.
Goargăș
Pentru gestul curajos, toată stima!
MARIA
Sunt și excepții. Cazuri când se construiește și nu se dă șpagă, ba mai mult lucrările sunt subevaluate.
În Argeș, avem un caz recent, construcția casei șefului TUDOSOIU DUMITRU de la ISJ Argeș cu valoare de peste 700.000 euro valoarea reală, s-a realizat de o „firmă” care a realizat lucrarea cu sume de 4 – 5 ori mai mici decât costurile reale.
Și- n acest caz ne confruntăm cu o spălare de bani.
Oare cine o fi în acest caz cel care a dat mită și oare cine este cel care a primit mită?
Nu cumva este vorba de ceva cu mult mai grav decât luare și dare de mită?
Apropo, ar fi frumos ca pe fir să intre Interpolul și alte instituții. În mod sigur vor constata că sunt muuulți angajați ai ISJ Argeș care și-au făcut palate (sub acoperire), unii dintre ei având membrii ai familiei angajați sau foști angajați ai serviciilor secrete, inclusiv SRI.
La ISJ Argeș este unul dintre locurile unde colcăie la greu corupția … cu forme agravante.
PROBA pentru organele de anchetă este la botul calului
Pentru reabilitare unei prăpădite de școli comunale (o fățuială și puțină vopsea) se cheltuie în medie peste 1.000.000 euro, iar pentru construirea de la zero a palatului Tudosiu suma este ….. (lăsăm la aprecierea dumneavoastră).
Păi dacă Boureanu se trage din Argeș, doar nu credeați că vărul Tudosoiu se lasă mai prejos în ale corupției.
Delia Dumitrica
Nu pot sa nu-l felicit pe autorul articolului pentru curajul de a aborda un subiect fierbinte, explicand foarte clar situatiile devenite infractiuni: luarea de mitā; darea de mitā. Evident niciuna din cele doua nu se poate savarsi fara cealalta; avem de-a face cu o legatura directa si reciproca intre ele, asa cum exista intre subiect si predicat. As spune ca punctul de plecare este chiar darea de mita, de la care cel ce ar trebui sa primeasca ar putea sa se abtina. Deci nu exista mituit fara mituitor, clar. De aceea, suntem, ca si d-voastra , in asteptarea unui raspuns oficial din partea DNA-lui, pe care sunt convinsa ca o sa ni-l semnalati in acest ziar. Unul din putinele ziare cu demnitate si cu transparenta.
Anonim
D.N.A. ul nu are competență de a desfășura o anchetă pe teritoriul altui stat, cel mult să sesizeze statul respectiv. Bineânțeles, depinde și de legislația statului respectiv.
Cred că a venit momentul să nu mai luăm apărarea politicienilor români, pe motiv că ei săracii nu ar fi luat mită dacă nu li s-ar fi dat.
Din punctul meu de vedere este foarte bine dacă mita se recuperează și se face venit la buget, iar cel care a primit mita primește câte un an pentru fiecare 1000 Euro primiți șpagă.
Numai așa se poate stârpi corupția și totul ar trebui să plece de la educație. Cel puțin în Argeș există dovezi concludente privitor la aceste aspecte.
Anonim
Corectez: primește câte un an la mititica- condiții normale și nu de lux