Carmen şi Klaus Iohannis aşteaptă decizia judecătorilor
Azi, la Curtea de Apel Piteşti a avut loc un nou termen al procesului privind contestaţia în anulare depusă de preşedintele Klaus Iohannis, după ce familia prezidenţială a pierdut, definitiv, un imobil din centrul Sibiului. Instanţa a rămas în pronunţare, care a fost amânată pentru săptămâna viitoare.
Unic moştenitor
Decizia de a se trece la judecarea contestaţiei a fost luată după clarificarea aspectelor privind stabilirea persoanelor care au calitatea de moştenitor al soacrei preşedintelui, Georgeta Lăzurcă, la rândul ei parte în proces înainte de decesul survenit în toamna anului trecut. Instanţa i-a informat pe avocaţii celor două părţi că a fost depusă o adresă transmisă de serviciul de stare civilă al Primăriei Sibiu, din care rezultă că soţia preşedintelui, Carmen Iohannis, este unic moştenitor. În acest context completul de trei judecători a stabilit că sunt îndeplinite condiţiile pentru continuarea judecăţii.
Cerere respinsă
Considerând că în lipsa unui document de succesiune legalizat de un notar respectivul înscris nu este suficient pentru introducerea în cauză a primei doamne în calitate de moştenitor, avocatul familiei Iohannis a formulat o ultimă cerere privind citarea soţiei preşedintelui şi în noua calitate procesuală, aceea de moştenitor. Solicitarea a fost respinsă, instanţa constatând că citarea este legal îndeplinită, întrucât Carmen Iohannis deja este parte în dosar, iar din adresa emisă de primăria sibiană nu rezultă că ar mai exista şi alte persoane care să revendice calitatea de moştenitor.
Contre între avocaţi
După începerea dezbaterilor pe contestaţia în anulare, acelaşi avocat s-a pronunţat pentru admiterea acţiunii, argumentând că instanţa care a judecat cauza pe fond ar fi fost indusă în eroare de existenţa la dosar a mai multor erori materiale. Prin urmare, el a solicitat Curţii de Apel Piteşti să anuleze sentinţa pronunţată de o instanţă din Braşov şi să stabilească un nou termen pentru rejudecare. Avocatul chiriaşilor a solicitat să fie respinsă contestaţia în anulare, considerând că hotărârile Tribunalului şi Curţii de Apel Braşov sunt legale şi temeinice şi trebuie menţinute aşa cum au fost prununţate. El a susţinut că partea adversă a venit cu susţineri nefondate şi a acţionat cu rea-credinţă, iar prin argumentele aduse o eventuală admitere a contestaţiei ar fi de fapt un recurs la recurs. Aceeaşi poziţie a avut-o şi reprezentantul statului român prin Administraţia Finanţelor Publice Braşov, care a subliniat că acţiunea soţilor Iohannis este cu rea-intenţie şi că trebuie să se procedeze la radierea dreptului lor de proprietate asupra imobilului în cauză.
Pronunţarea, pe 22 februarie
Dezbaterile au durat mai bine de o oră, timp în care au fost invocate diverse argumente de natură tehnică ce ţin de aplicarea şi interpretarea procedurii civile, iar la final preşedintele completului de judecată a anunţat că instanţa rămâne în pronunţare asupra contestaţiei în anulare. Tot ieri s-a anunţat că pronunţarea a fost prorogată (amânată) pentru ziua de 22 februarie.
Casă dobândită prin fals
Vă reamintim că familia Iohannis a depus contestaţie în anulare împotriva unei decizii judecătoreşti din noiembrie 2015, prin care cei doi soţi au pierdut, definitiv, un imobil aflat în centrul Sibiului, la parterul căruia au închiriat spaţiul unei instituţii bancare. În aprilie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea familiei Iohannis şi dosarul a fost strămutat de la Curtea de Apel Braşov la cea din Piteşti. Preşedintele Klaus Iohannis a invocat că judecătorii din Braşov nu îndeplinesc condiţia de independenţă şi imparţialitate ca urmare a presiunii exercitate de mass-media în anii cât a durat procesul şi că s-a creat un curent nefavorabil lor, aspect de natură a afecta, cel puţin la nivel de aparenţă, imparţialitatea judecătorilor. Pe 12 noiembrie 2015, Curtea de Apel Braşov a respins recursul declarat de Klaus şi Carmen Iohannis şi a menţinut decizia Tribunalului Braşov din mai 2014, prin care a fost anulat un contract de vânzare-cumpărare a unui imobil din Sibiu. Casa a făcut parte din averea soţilor Maria şi Eliseu Ghenea, iar după decesul acestora averea a trecut, în anii ’70, în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care însă a decedat, fără a avea copii. Apoi, imobilul de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29 a trecut în proprietatea statului român, iar în 1997 a fost cumpărat de chiriaşi. În 1999, contractele prin care chiriaşii au cumpărat casa au fost anulate în instanţă, la cererea fiului lui Nicolae Baştea, acesta din urmă fiind nepot al soţilor Ghenea. Casa a ajuns apoi în proprietatea familiei Iohannis, care a cumpărat partea urmaşilor lui Nicolae Baştea. Foştii chiriaşi au deschis procese pentru anularea contractului prin care soţii Iohannis au intrat în posesia respectivului imobil, contestând calitatea de urmaş de drept a lui Nicolae Baştea. Instanţa din Braşov le-a dat dreptate chiriaşilor, constatând că tranzacţia s-a făcut în baza unui certificat de moştenitor fals. Aşadar, emoţiile pentru familia prezidenţială încă nu s-au încheiat.
Val. NICOLAU
