Mărul domnesc este în floare în Domneştiul străbătut de apa legendarului râu al Doamnei Clara.
Localitatea musceleană este aşezată pe moşia Basarabilor, la jumătatea distanţei dintre cele două foste capitale ale Ţării Româneşti, Câmpulung şi Curtea de la Argeş.
Fiind un nod comercial ce face legătura între Cetatea Basarabilor, Piteşti şi cetatea lui Negru Vodă, Domneştiul le… face cu ochiul micilor întreprinzători.
„Giuvaierul” activităţilor comerciale este tradiţionalul iarmaroc deschis în fiecare duminică. În târgul săptămânal vizitat de clienţi câtă frunză şi iarbă sunt comercializate produse agricole şi bunuri de larg consum.
„Comuna Domneşti a fost un centru comercial şi cultural, un reper în domeniul sănătăţii şi al învăţământului, generaţia actuală având datoria de a păstra şi de a dezvolta aceste direcţii şi preocupări ale oamenilor din localitate.
Facem eforturi pentru a ridica gradul de confort şi de civilizaţie al locuitorilor comunităţii, prin asigurarea infrastructurii de utilităţi – apă, gaze, canalizare, electrificare şi asfaltare.
Dacă am ajuns la rezultate, este pentru că forţa cu care am fost stimulat este dată de gospodarii comunei, de oamenii înţelepti care mă înconjoară şi îmi alimentează ambiţia”, a spus primarul comunei, Ion Gabriel Zăvoianu.
Investiţii în derulare
– 932 racorduri la apă şi extinderea reţelei de canalizare menajeră, pe o lungime de aproximativ cinci km – finanţare prin PNDL 2 (lucrări demarate);
– Sistemul de canalizare menajeră în comuna Domneşti, cu termen de finalizare 1 iulie a.c. (prin PNDL 1);
– Reabilitarea şi împrejmuirea târgului săptămânal, în curs de finalizare (prin PNDL 1);
– Extinderea şi modernizarea cimitirului Sf. Ecaterina;
– Reabilitare Parc spital;
– Înlocuirea centralei termice de la liceul tehnologic (cu bani de la CJ Argeş).
Comuna cu un singur sat
Cu o populaţie de 3.178 de locuitori şi o suprafaţă de 1.984 ha, comuna are în componenţă un singur sat, care este şi reşedinţa comunei.
Domneştiul a fost amintit pentru prima oară în actul din 4 aprilie 1532, prin care Radu de la Afumaţi întăreşte Mânăstirii Argeş mai multe sate, bălţi, mori şi altele.
Condiţiile naturale au favorizat din cele mai vechi timpuri apariţia unor îndeletniciri legate de ceramică brută, tăbăcărie, pielărie, dogărie, dulgherie care se practică şi în prezent.
În miez de primăvară, când e atâta treabă de făcut, localitatea cu oameni harnici şi gospodari, cârmuită cu pricepere de Ion Gabriel Zăvoianu, arată ca un stup de albine.
Autorităţile locale depun eforturile necesare evoluţiei comunei, pentru a asigura condiţii şi mai bune de trai locuitorilor şi generaţiilor viitoare.
Comuna se află în nord-estul judeţului, pe malurile Râului Doamnei. Este traversată de şoseaua naţională DN73C care leagă Câmpulung de Curtea de Argeş.
La Domneşti, acest drum se intersectează cu şoseaua judeţeană DJ731, care o leagă spre nord de Corbi şi Nucşoara şi spre sud de Pietroşani, Coşeşti şi Dârmăneşti (unde se termină în DN73).
Pe urmele trecutului
Pe teritoriul comunei au fost descoperite urme de aşezări datând din secolul III e.n.
La „Silişte” se află situl arheologic de interes naţional al curţii boiereşti de la Domneşti (secolul al XVI-lea), alcătuit din ruinele unei biserici şi cele ale unui zid de incintă.
Tot de interes naţional este şi monumentul memorial sau funerar reprezentat de o cruce de piatră aflată pe marginea sudică a drumului spre Slănic (1753), lângă o troiţă de zid.
Monumente istorice de arhitectură, de interes local: casa Şuţu (1930, fosta primărie); casa Ion Hirică (1806); casa Felicia Proca (sfârşitul secolului al XIX-lea) şi ansamblul bisericii „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (1826 – 1831), alcătuit din biserica propriu-zisă, poarta de zid cu pictură murală şi zidul de incintă.
Puncte tari
– Poziţionarea geografică;
– Reţea de apă (aducţiune şi distribuţie);
– Reţele de gaze şi de canalizare (acoperire, 90%);
– Electrificare;
– Telefonie;
– Casă de cultură;
– Centru de permanenţă medicală (susţinut financiar de Primărie);
– Staţie de ambulanţă;
– Două cabinete stomatologice;
– Două cabinete ale medicilor de familie;
– Puncte farmaceutice;
– Centru de zi pentru copiii cu dizabilităţi („Şanse egale”);
– Serviciu Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă, cu echipaje de intervenţie pentru stingerea incendiului, care deservesc comuna şi şapte localităţi limitrofe;
– Serviciu Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor (din Domneşti şi din alte şase comune);
– Patru agenţii bancare;
– Liceul Tehnologic „Petre Ionescu Muscel” (grădiniţă, şcoală primară, gimnaziu şi liceu – cursuri de zi, clase de seral şi profesională);
– Secţie muzeistică;
– Bibliotecă comunală („Luca Paul”) dotată în întregime cu fonduri europene;
– Fabricarea cahlelor de teracotă (cel mai dezvoltat meşteşug local).
Puncte slabe
– DN 73 C, care necesită reabilitare;
– Nici străzile comunale nu sunt într-o stare foarte bună, din cauza lucrărilor efectuate la reţelele de apă şi canalizare.
Ameninţări
– Rata demografică negativă;
– Scăderea populaţiei şcolare;
– Îmbătrânirea livezilor de meri.
Oportunităţi
– Înfiinţarea fermelor de animale (ovine, bovine);
– Înfiinţarea depozitelor de fructe (mere);
– Dezvoltarea turismului rural;
– Amenajarea unei pieţe agroalimentare permamente;
– Construirea unui abator;
– Organizarea de spectacole de interes cultural, divertisment şi social la teatrul de vară.
Personalităţi locale
– Prof. univ. dr. Petre Ionescu-Muscel, laureat al Universităţii din Roma, ctitorul Domneştiului modern;
– Ion C. Pena (1911-1944), scriitor şi epigramist, a profesat şi a locuit în Domneşti, în perioada interbelicǎ; a înfiinţat „Biblioteca modernǎ” din localitate, în anul 1941;
– Doctorul Teja Papahagi, „născut din nobleţea aromână, dar şi din şuviţa domnească a basarabilor”, a întemeiat spitalul de la Domneşti (unitatea a fost desfiinţată);
– Profesorii Marian Mecu, Ion C. Hiru şi George Baciu etc.
Un Comentariu
Cornel
Poate ar trebui sa amintiti si de poluarea masiva, data de ” fabricile” de teracota amplasate pur si simplu printre case, care fac aerul de nerespirat, nu respecta normele de mediu si care isi inceteaza brusc activitatea cand apar controale de mediu. Nu are nimeni nimic cu ” mestesugul” local, dar trebuiau amplasate pe dealurile din imprejurimi si trebuiau impuse filtre la cosuri. Cred ca sanatatea oamenilor ar trebui sa fie prioritara!