Doliu în Argeș! Profesorul mult iubit care a îndrumat zeci de generații s-a stins din viața
Musceleanul Cătălin Boboc, angajat la Biblioteca Municipală Câmpulung, este în doliu. La mijlocul acestei săptămâni, bibliotecarul a anunțat, pe Facebook, o veste tristă: a trecut la cele veșnice unchiul său, distinsul profesor Iosif Căciulă.
Născut să fie dascăl
Profesorul Iosif Căciulă a fost, înainte de a se pensiona, director al Școlii Dâmbovicioara, aflăm de la nepotul Cătălin Boboc. Dascălul a predat Limba și literatura română, pregătind elevi care au ajuns medici, ingineri, profesori universitari, învățători, bibliotecari etc.
Iar după ce s-a pensionat, ani mulți a fost, la o școală din sat, profesor suplinitor. Dar, după o viață dedicată învățământului, nu s-a mulțumit cu atât. Cu mintea încă „verde”, profesorul Iosif Căciulă i-a pregătit suplimentar pe copiii de la sate, meditându-i până aproape de ceasul morții, până la onorabila vârstă de 86 de ani!
Mai mult de atât, dascălul a cochetat și cu scrisul, lăsând ca moștenire câteva cărți, în special monografii.
Iată de pildă, un obicei vechi descris de domnul profesor Căciulă în monografia satului Ciocanu (comuna Dâmbovicioara), promovat pe Facebook de Centrul de Informare şi Promovare Turistică Dâmbovicioara: „La Sfântul Ioan Botezătorul (de vară – 24 iunie) mamele trimit copiii mai mărișori prin 9 ogrăzi să adune flori diferite, cel puțin 9 flori din fiecare ogradă, numite sânziene, cu care le face baie în ceaiul fiert și răcit puțin, pentru tămăduirea diferitelor boli de piele.”
Unchiul Silvică, așa cum îi spuneau apropiații, își va găsi odihna veșnică în cimitirul din satul natal Ciocanu, din comuna Dâmbovicioara, județul Argeș. Pentru ceu care doresc să-i aducă un ultim omagiu, înmormântarea are loc sâmbătă, 22 martie 2025, a menționat, în mesajul din mediul virtual, Cătălin Boboc.
Bibliotecarul i-a creionat portretul profesorului Iosif Căciulă într-o postare pe rețelele de socializare, scriu cei de la ziaruldinmuscel.ro. Cum l-a caracterizat nepotul Cătălin Boboc pe unchiul Silvică, citiți în ceea ce urmează.
Înmormântarea are loc sâmbătă, 22 martie, în cimitirul din satul natal
<<A murit unchiul Silvică!
Profesorul Iosif Căciulă (unchiul Silvică, așa cum era cunoscut de noi toți), a încetat din viață în dimineața aceasta (n.n., 20 martie) și va fi înmormântat la cimitirul din satul natal Ciocanu, comuna Dâmbovicioara, județul Argeș, sâmbătă 22 martie 2025.
A predat Limba și literatura română la zeci de generații, în Moeciu, Șirnea și Dâmbovicioara. Mie mi-a fost profesor de Limba română și diriginte, până în clasa a VI-a. De-aici, a ieșit la pensie, ca director de școală. I-au trecut prin mâini elevi care, azi, sunt medici, ingineri, profesori universitari, învățători. Profesorul Iosif Căciulă (domnu’ Silvică, așa îi spuneau oamenii) a dat meditații până acum, la 86 de ani, copiilor din Ciocanu, din Șirnea, din Dâmbovicioara și nu numai. Până în urmă cu vreo paisprezece ani, deși ieșise de mult la pensie, bătea drumul, dimineața devreme, până la școala din Șirnea, ca profesor suplinitor; se deplasa la vreo trei km de sat, fie pe ploaie, fie pe nămeți de zăpadă neîncepută de urmă de om, fie pe ger cumplit… Școlile din satele pe care le-am numit s-au desființat de mai mulți ani; cei patru-cinci copii din fiecare sat sunt duși și aduși de la școlile din Rucăr sau Podu Dâmboviței cu microbuze plătite de primărie.
A scris foarte multe cărți printre care:
„Monografia Satului Ciocanu”, în colaborare cu fratele său, prof. Petre Căciulă (fost profesor de geografie și inspector școlar), martie 1998; „Școala Dâmbovicioara. Monografie 1895-2000” Editura Euro Press, Pitești, 2004;
„Satul Podu Dâmboviței”. Monografie, Editura Cart Educațional, Pitești, 2010 și multe altele>>, a consemnat nepotul, pe Facebook.
„Dacă te-ai născut aici și ai trăit aici, când vine vremea să mori, pleci cu marele regret că părăsești Raiul de pe Pământ….”
<<O mare parte dintre scrierile dânsului se află la Biblioteca Municipală „Ion Barbu” Câmpulung-Mușcel, aduse prin donație de către mătușa mea Mineruța de la Pitești (nepoata unchiului Silvică), în grija căreia a fost unchiul, în ultima perioadă; și pentru care îi mulțumesc!
Închei cu un pasaj din cartea unchiului Silvică, scris de dl Puiu-John Brănescu, într-o prefață: „dacă te-ai născut aici și ai trăit aici, când vine vremea să mori, pleci cu marele regret că părăsești Raiul de pe Pământ….”
Drum lin printre îngeri, Unchiule! Dumnezeu să îl odihnească în pace!>>, și-a încheiat mesajul evocator Cătălin Boboc.
Doliu în Argeș! Profesorul mult iubit care a îndrumat zeci de generații s-a stins din viața
