Comisarul european Corina Creţu a declarat luni, la Bruxelles, vizibil iritată, că nu mai acceptă „insulte” din partea Guvernului român faţă de munca pe care o face, subliniind că la Comisia Europeană se fac „eforturi supraomeneşti” pentru a evita dezangajările de fonduri pentru România, însă fără proiecte nu se poate finanţa. Altfel spus, sunt bani, dar e nevoie de proiecte fezabile, care însă proiecte lipsesc. Care este situaţia în Argeş, aşadar?
Proiecte… din gură
În ceea ce priveşte Argeşul, cel mai important proiect – susţinut puternic şi de Corina Creţu – este cel al autostrăzii Piteşti-Sibiu. S-au scris sute de pagini despre acest proiect iar oficialii de toate soiurile au promis că se vor ocupa de el cu prioritate. Ba chiar fostul premier Victor Ponta visa cu ochii deschişi că vom inaugura autostrada în anul Centenarului. Uite că am ajuns în 2018 şi nu s-a mişcat măcar o lopată de pământ de pe traseul acestui proiect pentru care UE ne-ar da banii. De asemenea, infrastructura feroviară ar putea fi finanţată de către UE, dar proiectul căii ferate Vâlcelele – Râmnicu Vâlcea ne este scos în faţă de la naftalină doar când sunt campanii electorale şi… atât!
Şi de drumul expres Piteşti-Craiova am scris de ne-am… plictisit, fără să avem vreo lucrare începută. Dar sunt şi alte proiecte de infrastructură care au fost în atenţia UE, dar degeaba: staţiunea de schi de la Moliviş (s-a pierdut finanţarea europeană), drumul turistic spre Poienile Vâlsanului (s-a pierdut finanţarea), reabilitări de parcuri şi străzi în Câmpulung Muscel (banii s-au pierdut) iar exemplele ar putea continua. Mergând mai „adânc”, avem doar două drumuri interjudeţene (spre Teleorman şi Giurgiu) care vor fi reabilitate cu bani europeni, iar la capitolul drumuri locale sunt lucrări de mică anvergură, infrastructura fiind în mare suferinţă (drumuri de pământ sau cu mari găuri în asfalt). În ceea ce priveşte drumurile naţionale, avem probleme şi pe Curtea de Argeş – Râmnicu Vâlcea, şi pe Câmpulung – Curtea de Argeş, dar şi pe drumul spre Drăgăşani.
Atenţionarea Corinei Creţu
„Este datoria mea ca şi comisar european pentru politică regională să avertizez în toate statele membre, deci implicit şi în România despre riscul pierderii sau dezangajărilor de fonduri şi mai ales în domeniul infrastructurii, având în vedere că sunt lucrări complexe, care durează ani de zile, trebuie să îmi fac datoria şi să spun că atunci când o ţară riscă să-şi piardă şansa la dezvoltare pentru generaţii întregi”, a afirmat Corina Creţu. Ea a precizat că, de când a venit comisar european pentru politică regională, a încercat să ajute în privinţa ratei de absorbţie pentru regiunile mai puţin dezvoltate.
„În cazul României, am făcut eforturi extraordinare, în sensul că am fazat foarte multe proiecte în valoare de 3 miliarde euro. Practic, am degrevat bugetul naţional de 3 miliarde euro, bani care ar fi fost pierduţi. Am ajuns la o rată de absorbţie pentru perioada 2007-2013 de peste 90%, în condiţiile în care în 2014 am preluat-o de la sub 50%. Am aprobat proiecte retrospective, adică proiecte realizate dar pentru care statul român plătea credite BEI şi BERD, am preluat salariile tuturor lucrătorilor pe fonduri europene. S-au pierdut 2 miliarde euro din păcate în domeniul cel mai vulnerabil şi cel mai necesar pentru România, acela al transporturilor”, a continuat Corina Creţu. „Pentru perioada 2014-2020 facem eforturi supraomeneşti să evităm dezangajările de fonduri”, a subliniat comisarul european. În final, comisarul european a spus răspicat: „Chiar vreau să vă anunţ public că nu mai accept insultele din partea Guvernului României faţă de munca pe care o fac”.
