În cartierul Banatului din Piteşti, lângă policlinica veche, şi-a dus discret existenţa un Muzeu al Farmaciei din Argeş, unic în judeţ, constituit din piese originale, specifice perioadei interbelice. 180 de obiecte au fost adunate, într-un interval de două decenii, de un singur om, farmacista Dorina Mureşanu. Primul vernisaj al colecţiei a avut loc în anul 1985. La 31 de ani distanţă de acest eveniment, mai exact în luna februarie a acestui an, micul muzeu a… dispărut, în locul lui apărând cabinete medicale.
Experiment eşuat
Muzeul Farmaciei din Argeş şi-a deschis porţile pentru vizitatori în anul 1985, luând naştere la Oficiul Farmaceutic Piteşti (actualul „Argeşfarm”). În acest sediu a fost recreată farmacia de pe timpuri, în care se plăsmuiau hapuri pentru moşii şi strămoşii noştri. Pe rafturi din lemn masiv, cochet ornamentate, odihneau sticluţe pentru poţiuni şi prafuri, vase smălţuite şi recipiente ceramice pentru te miri ce leacuri şi elixire (ale dragostei!), balanţe cu talere de mare fineţe pentru măsurarea ingredientelor până la miligram, manuscrise, tratate de botanică, biologie sau farmacologie… Acest tezaur s-a evaporat din Oficiul Farmaceutic Piteşti, ca într-un experiment… eşuat. Urmele micului muzeu au rămas neşterse în inima celei care l-a creat, farmacista Dorina Mureşanu. Doamna ţine ca la ochii din cap la singura „moştenire” a pasiunii de o viaţă: un album cu fotografii imortalizate, oarecum stângaci, din „raiul” farmaceutic. Destul de puţine şi cam neclare, aceste poze au o mare însemnătate: martorele tăcute dovedesc că la Piteşti a existat, până mai ieri, un Muzeu al Farmaciei din Argeş.
Cine a pus „mâna” pe colecţie?
Păi, dacă Muzeul Farmaciei poartă sigiliul breslei din Argeş, iar cele 180 de obiecte din patrimoniu reprezintă activitatea farmaceutică a judeţului nostru, din ultimele două secole, atunci cine şi-a permis să-l dezrădăcineze? Întrebarea plină de revoltă are un răspuns, dat de cea care a strâns exponatele şi le-a inventariat, nimeni alta decât farmacista Dorina Mureşanu. Ei bine, pe colecţia farmaceutică a pus „mâna” farmacia „inimii”, care deţine 49% din acţiunile fostului Oficiu Farmaceutic din Piteşti, la rându-i transformat în „Argeşfarm”.
După ce, în ultimii ani, a fost ţinut cu… obloanele trase pentru vizitatori, Muzeul Farmaciei din Argeş a fost scos pe uşa din dos a Oficiului Farmaceutic din Războieni. După 31 de ani, spaţiul pe care l-a ocupat expoziţia farmaceutică a fost oferit spre închiriere unor cabinete medicale. Ce se va alege de exponatele preţioasei colecţii? În cel mai bun caz, obiectele care au scris o importantă pagină în istoria farmaciilor din Argeş vor fi expuse la Bucureşti, în cadrul unui alt muzeu de profil. Se pare că respectiva companie farmaceutică a achiziţionat în acest scop casa doctorului Nicolae Paulescu, descoperitorul insulinei. Rămâne de văzut dacă se va întâmpla acest lucru. În această mişcare (făcută, nu ne îndoim, cu acordul acţionarilor) s-a comis cel puţin o nedreptate… morală. Cei nedreptăţiţi suntem noi, argeşenii! Muzeul „strămutat” vorbeşte despre istoria farmaciilor din Argeş, nu despre istoria farmaciei „inimii”, care este cât se poate de contemporană, fiind înfiinţată prin 1999.
„Argeşfarm” deţine 51% dintre acţiunile Oficiului Farmaceutic din Piteşti, iar farmacia „inimii”, 49%.
Un vis spulberat
Din 1985 până în 2003, micul muzeu constituit prin truda farmacistei colecţionare a fost accesibil publicului avizat. Prin intermediul doamnei Mureşanu, era vizitat de elevii şcolii sanitare, de studenţii facultăţilor de farmacie şi medicină, de cadrele care predau, la facultate, Istoria farmaciei. După 2003, până în februarie 2016, când i s-au făcut „foile” de drum, Muzeul Farmaciei din Argeş a avut un circuit… bine închis. „Visul meu era să adere şi medicii la această idee. Doream să se extindă, să devină un Muzeu al Medicinei şi al Farmaciei din Argeş. Nu numai că nu mi s-a împlinit acest ideal, dar mi s-a şi destrămat speranţa că în Argeş va prinde contur acest proiect”, a spus dezamăgită doamna Mureşanu.
„Farmacia era artă”
În rafturile mobilierului care a conservat parfumul secular sunt expuse diverse ustensile de farmacie, de la eprubete şi flacoane, până la prese, cântare şi te miri ce alte instrumente de laborator. Decorate cu simţ artistic sau colorate după trebuinţa farmacistului, recipientele sunt aranjate precum bibelourile în rafturile mobilei.
„Eu am vrut să arăt, cu această expoziţie a muzeului, că farmacia era artă. Arta de a-i asculta pe pacienţi, arta de a le recomanda remedii potrivite, arta de a prepara medicamente individualizate şi arta de a prezenta incinta farmaciei cât se poate de frumos. Pe lângă funcţionalitate, obiectele şi ustensilele din farmaciile interbelice aveau şi o valoare estetică deosebită. Pe timpuri, fiecare farmacist îşi dorea o altă culoare de veselă, o altă etichetă. Era o întrecere artistică între farmacişti”, a rostit cu emoţie farmacista colecţionară.
Povestea ustensilelor farmaceutice
Fiecare exponat are propria poveste. Câteva ustensile au aparţinut primei farmacii din Piteşti, înfiinţate la 1830 („Esculap”).
Fabricată în vremuri de mult apuse în Franţa, la Lyon, o „lyoneză” – pe… româneşte o balanţă farmaceutică – are axa împodobită cu Aesculapius, Zeul medicilor (al tămăduirii), la romani.
Farmaciştii melomani pot fi recunoscuţi după etichetele decorate cu portativ şi note muzicale. Este reprezentată grafic şi iedera, un bun expectorant, iar volbura, cu efect laxativ, este un motiv abordat pe unele piese de mobilier.
O ustensilă folosită la îndesarea dopurilor pe gâtul sticluţelor cu poţiuni are formă de… iguană. O bătrână călimară este încrustată cu un număr ce poate fi luat drept an de fabricaţie: 1606. Alte piese din colecţie sunt şi mai vechi, cum ar fi un bisturiu roman din secolul trei, atestat de muzeul din Vâlcea, pe care un preot din Govora i l-a dăruit doamnei Mureşanu.
Al patrulea muzeu din ţară
Doamna Mureşanu a fost organizatoare de evenimente ştiinţifice şi simpozioane în branşă cu participare internaţională. În cadrul acestor manifestări, farmacista nu a contenit să promoveze Muzeul Farmaciei din Argeş. „Îi sunt profund recunoscătoare fostului director al Oficiului Farmaceutic Piteşti, Florin Mateiaş, pentru că, la timpul respectiv, mi-a permis să colecţionez obiectele din patrimoniul muzeului. Am înfiinţat Muzeul Farmaciei din Argeş de dragul profesiei şi pentru Piteşti. Trebuie să se ştie că în oraşul Piteşti au existat generaţii întregi de farmacişti, oameni de vază ai oraşului. Este remarcabil că unii dintre ei au format familii de farmacişti, cum ar fi: Elena şi Alexandru Matei, Ana şi Dan Voiculescu, Ivona şi Ciprian Georgescu, Mariana şi Cornel Ştefănescu. Am colecţionat piese pentru muzeu şi de la aceste familii respectabile”, a subliniat farmacista.
Cât timp s-a ştiut de el în lumea medicală, Muzeul Farmaciei din Argeş era socotit al patrulea din ţară, clasându-se după cele din Cluj, Sibiu şi Bucureşti – Facultatea de Farmacie.
Primul vernisaj – acum 31 de ani
Primele piese colecţionate de Dorina Mureşanu de la diverse farmacii de tradiţie din judeţ au pus bazele muzeului în anul 1965, iar primul vernisaj al expoziţiei unicat în Argeş a avut loc în anul 1985.
Parfumul epocii este dat de două garnituri de mobilier specific şi de o mulţime de obiecte vechi adunate de prin spiţerii din Argeş, Olt şi Vâlcea. Piesele din patrimoniu au început să fie adunate cu entuziasm şi în plin avânt profesional de farmacista Dorina Mureşanu pe când dumneaei avea 30 de ani. După 20 de ani, doamna cu dragoste pentru trecut a organizat primul vernisaj al ineditei expoziţii. După alţi 31 de ani, farmacista şi-a văzut distrusă pasiunea care i-a guvernat destinul. Iar judeţul nostru are şi mai mult de pierdut; Argeşul a rămas, practic, fără un adevărat tezaur farmaceutic. Dacă legea bunului-simţ ar fi funcţionat, argeşenilor nu li s-ar fi făcut această nedreptate morală!
Mirela NEAGOE