Unii directori nici nu vin la şedinţele Colegiului Prefectural
Argeşul geme de atâtea instituţii deconcentrate! Acestea sunt subordonate direct ministerelor şi au, teoretic, activitate în diverse domenii. Cu câteva excepţii, ele, însă, nu prea comunică. De ce? Ce fac şefii lor, dorm în front?
Ce fac instituţiile?
Numărând şi renumărând, ajungem la rezultat: avem cam 40 de instituţii deconcentrate în judeţ. Care mai de care cu directori, secretare, organigrame mai mult sau mai puţin stufoase. Inspectoratul Şcolar Argeş este una dintre instituţiile care comunică din proprie iniţiativă cu presa şi, implicit, cu cetăţenii. La fel şi Direcţia Finanţelor, Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi Casa de Pensii. În rest, deconcentratele nu apar decât când sunt necazuri: Direcţia de Sănătate Publică mai scoate capul când se întâmplă ceva de genul „criza bebeluşilor” (apropo, tot nu am aflat cine e de vină!), Garda de Mediu şi Agenţia de Protecţia Mediului, când e vreo poluare accidentală sau vreun incendiu pe la o platformă de deşeuri periculoase precum cel de la Câmpulung Muscel; iar Agenţia de Prestaţii Sociale iese la lumină numai într-o criză de genul scandalul sclavilor de la Berevoeşti. Nu prea mai ştim ce face Oficiul pentru Protecţia Consumatorului (şi, să ne ierte Dumnezeu, prea am fost invadaţi de produse dubioase şi de bănci care impun doar regulile lor!). La Agenţia pentru Protecţia Plantelor şi Seminţe, la Metrologie, la RAR, ARR, Vamă, Agenţia de Îmbunătăţiri Funciare sau Oficiul pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară parcă s-au pus direct obloane! Cu aşa deconcentrate, ne mai mirăm că sediile regionale s-au mutat în alte judeţe?
Claudiu DIŢA
