Un municipiu în care spaţiul verde alocat fiecărui locuitor să fie conform cerinţelor Uniunii Europene. Asta se doreşte. Un autentic deziderat pentru actuala conducere a administraţiei locale. Iar eforturile în acest sens sunt considerabile, după cum observă cetăţenii.
„Rechinii” versus natura!
În majoritatea oraşelor mari ale ţării, terenurile pe care se puteau planta copaci au fost sacrificate pentru a face loc construcţiilor. Antreprenorii şi-au urmat interesele, au apărut precum ciupercile după ploaie imobile, au luat naştere noi cartiere rezidenţiale. E realitatea din ţară. Dar şi din Piteştiul ultimilor 30 de ani. S-a construit bine, s-a construit rău, estetic vorbind? Asta este altă discuţie. Natura a avut de suferit, spaţiile verzi s-au redus, la noi şi aiurea în ţară.
Fenomenul pesemne ar fi continuat, interesele financiare ale „rechinilor imobiliari”, după cum îi denumeşte generic presa, fiind enorme. În ultimii 30 de ani au existat tentative de a „umbla” inclusiv la parcurile Piteştiului! Este grăitor exemplul Parcului „Finanţe” din vecinătatea sediului Finanţelor Publice. Istoria locală a consemnat încercarea de a micşora spaţiul alocat copiilor şi pensionarilor, principalii beneficiari ai oazei de natură din mijlocul oraşului sufocat de maşini. Numai că intenţia nu s-a materializat, datorită unor documente existente la arhivă, din care rezultă că în vechime, când o familie înstărită a donat terenul comunităţii, a făcut-o exclusiv pentru a fi parc public, spre binele tuturor! Se spune că proprietarii nu aparţineau cultului ortodox şi cu atât mai puţin s-ar putea construi aici vreodată o catedrală, aşa cum se intenţiona la un moment dat după 1990. Şi nimic altceva, atâta timp cât va fi luat în seamă „testamentul” donatorilor.
Ne salvează Pădurea Trivale
Odată cu schimbarea conducerii administraţiei locale, alta este situaţia în privinţa spaţiilor verzi. Ele au devenit o prioritate absolută, mai ales în urma normelor impuse de Uniunea Europeană, care preved 26 mp spaţiu verde/locuitor! Se intenţionează la nivelul UE limitarea efectelor nefaste ale poluării. S-a întocmit un raport naţional, iar pentru piteşteni veştile nu sunt bune. „Oraşul lalelelor” face parte din „lista neagră”, în care nu este atinsă cota de 26 mp/locuitor, alături de Bucureşti, Rm. Vâlcea, Iaşi, Vaslui, Buzău, Giurgiu, Focşani, Urziceni.
Edilii nu asistă pasivi la încadrarea urbei noastre în acest clasament şi se fac eforturi considerabile, existând o preocupare permanentă pentru a câştiga spaţiu verde, orice metru pătrat de iarbă fiind binevenit. Spre exemplu, şi în programul de dărâmare a garajelor şi amenajarea locurilor de parcare din cartierele Piteştiului se are în vedere tot recuperarea unor suprafeţe de teren care pot fi încadrate în Registrul Spaţiilor Verzi. Contează, desigur, orice perimetru cât de mic din jurul blocurilor, însă „marele meci” pentru încadrarea în normele UE se va juca în altă parte. Adică în… Pădurea Trivale! La nivelul Consiliului local se va analiza dacă, din cele 355 de hectare, 50 dintre ele pot fi declarate „pădure-parc” şi restul „arie protejată” sau nu. În felul acesta, obiectivul ar putea fi atins, iar Piteştiul, cu 26 mp/locuitor, ar putea deveni, metaforic, „oraş verde”.
La foc continuu
Deocamdată este îngrijit cum se cuvine fiecare colţ de natură, fiecare metru de spaţiu verde, fiecare copac. Echipe ale ADP acţionează în fiecare zi în cartiere. La fel şi anjagaţii de la Salpitflor. Pe teren de cum se crapă de ziuă, ei muncesc de zor. Edilii i-au impulsionat, nu mai e mult până când se dă startul „Simfoniei lalelelor” şi urbea va fi în centrul atenţiei naţionale. După doi ani de pandemie este de aşteptat ca sute de expozanţi din toată Europa să participe la manifestarea florală. Se estimează un număr mare de turişti, pasionaţi de flori care vor veni din alte judeţe să ne viziteze municipiul, cu atât mai mult cu cât restricţiile sanitare nu mai există. Localnicii s-au obişnuit cu salariaţii ADP sau Salpitflor în peisaj şi apreciază eforturile lor, la fel cum s-a întâmplat şi ieri când se lucra la îngrijirea copacilor de pe Strada Mare. Aceeaşi forfotă însă şi în cartiere pentru că, se poate spune, se dă o bătălie permanentă pentru ca municipiul să fie „verde”, iar piteştenii să respire un aer curat şi să le fie drag locul în care-şi duc zilele.
