În societatea capitalistă în care ne aflăm, banii sunt unicul scop al celor care fac investiţii importante în construcţii. O ştim cu toţii. Dar o spune răspicat arhitectul-şef al municipiului, Cătălin Ghiţă. Invitat în studioul Antenei 3 Piteşti, în cadrul emisiunii „Subiect de presă” realizate de Cristina Munteanu şi Mihai Golescu, directorul cotidianului „Argeşul”, a dat cortina la o parte şi a arătat modul în care „rechinii imobiliari”, după sintagma folosită de presă, încearcă să dea lovitura.

Arhitectura ca o haină

„Haina, dacă e croită bine, face pe om. Dar arhitectura, dacă e „croită” cum se cuvine, schimbă esenţial aspectul unui oraş…” A fost remarca pe care a făcut-o în debutul emisiunii jurnalista Cristina Munteanu, dându-i prilejul specialistului să explice pentru telespectatori câteva noţiuni privitoare la munca sa: „Activitatea urbanistică are drept scop îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor. Iar reperele arhitecturale trebuie să fie sănătoase, să influenţeze calitatea. Iată conceptele: planificarea urbană care înainte se numea sistematizare; amenajarea teritoriului; activitatea de urbanism pe care o desfăşurăm în cadrul primăriei; arhitectura propriu-zisă! În Primărie, controlul calităţii arhitecturii, din păcate, nu îl stăpânim foarte bine pentru că nu ne ajută legea! Şi ar fi o intervenţie agresivă în procesul creator al unui artist, pentru că un arhitect este un artist. Un beneficiar când vrea să îşi construiască o casă este încununarea întregii lui vieţi, este ceea ce îl reprezintă. Arhitectul trebuie să îi înţeleagă personalitatea, nevoile, aspiraţiile, contextul în care va construi casa şi să aibă un răspuns adecvat la cerinţele sale. Acest lucru nu se mai întâmplă decât foarte rar. Arhitectul nu mai e arhitect azi, ci un… prestator de servicii!

„Meciul” cu dezvoltatorii

În presă sunt numiţi „rechini imobiliari”. Uneori cetăţenii cred că lor li se permite să îşi pună în aplicare planurile, urmându-şi interesele. Arhitectul-şef mărturiseşte: „Eu nu simt nicio presiune din partea lor. Dar nici nu am vreo prietenie cu ei! Dimpotrivă, sunt duşmanul lor de moarte, sunt cel pus să îi constrângă! Primăria sau Serviciul de Urbanism are ca scop interesul colectivităţii, al comunităţii. Dar uneori interesul general este în contradicţie cu cel particular al investitorului”. Cristina Munteanu întreabă direct: „Care sunt principalele greşeli pe care le fac dezvoltatorii şi pe care dvs le descoperiţi? În ce fel încearcă ei să îşi maximizeze profiturile păcălind primăria şi colectivitatea?” Surprins, invitatul explică: „Trăim într-o societate de piaţă capitalistă, aşa că principiul conform căruia un investitor încearcă să câştige mai mulţi bani nu e greşit. Nici moral nu este greşit asta. Dar totul este să fie legal. Investitorul nu vrea să creeze probleme, ci îşi încearcă norocul. Aceste încercări ar fi: să construiască un regim de înălţime mai mare decât regimul general al zonei. Dacă cineva depune o solicitare pentru emiterea unui certificat de urbanism la primărie şi propunearea lui nu se încadrează în prevederile urbanistice ale zonei, Serviciul de Urbanism are trei variante: să respingă solicitarea, să o admită, dar cu condiţia ca investitorul să elaboreze pe cheltuiala lui un PUZ (Plan Urbanistic Zonal) prin care să facă derogare de la prevederile din acel moment ale zonei şi a treia variantă este ca primăria să iniţieze şi finanţeze o documentaţie de urbanism pe o anumită zonă dacă se consideră oportun, să facă un PUZ pentru modificare prevederilor zonei. Din păcate, se fac PUZ pentru o singură parcelă. Să zicem că în stânga ai o casă P+2, în dreapta e o casă P+1+mansardă şi între ele o casă P+4 sau +5… +6! Evident că i-a luat lumina, soarele şi unui vecin, şi celuilalt! Există principii în arhitectură şi unul se cheamă coerenţa zonei.”

Pumnul de fier al primarului

Problemele sunt mult mai complexe deoarece investitorul trebuie să respecte şi alte reguli când construieşte blocuri: locuri de parcare, acces, spaţiul verde, locurile de joacă, toate trebuie respectate. Odată cu venirea lui Cristian Gentea la cârma primăriei, lucrurile s-au schimbat radical în privinţa disciplinei în construcţii. Acest fapt l-a subliniat editorialistul Mihai Golescu, cel care a accentuat întrebând retoric: „Trebuia să vină acest primar pentru a se respecta legile?” Invitatul emisiunii, referindu-se la un caz particular semnalat de presa locală, în care investitorul a ridicat mai multe etaje decât avea voie, şi-a spus părerea: „Constructorul nu trebuia să aibă ocazia să ajungă cu construcţia la un nivel care nu era prevăzut! Cei de la Inspectoratul în Construcţii trebuie să umble în teritoriu pentru că nu sunt multe blocuri care se construiesc simultan în Piteşti. Trebuie controale! Eu trebuie să ştiu permanent ce e în Piteşti, unde se construieşte, care este stadiul construcţiei, nu e mult de controlat. Mergi la primărie, afli ce scrie în autorizaţia, dacă are P+4, verifici dacă în teren găseşti P+6!”

Ce se mai schimbă

În cadrul Consiliului local s-a aprobat recent un regulament pentru publicitatea stradală. Firme luminoase, panouri publicitare, prisme şi alte mijloace de reclamă stradală vor fi amplasate în anumite condiţii care trebuie respectate. Nu mai pot fi puse deasupra străzilor, în sensuri giratorii şi intersecţii pentru că afectează siguranţa circulaţiei. Arhitectul dă şi un exemplu concret: „Multe farmacii au reclame luminoase, cu lumină intermitentă, reprezentând o cruce, nu vor mai fi permise pentru că afectează atenţia conducătorilor auto”.

Un cutremur ne… salvează

Directorul Mihai Golescu, gândindu-se la ce s-a construit anapoda în Piteşti în ultimii 30 de ani, spune pe un ton de glumă, provocându-l pe arhitectul-şef: „Poate corectează un cutremur, dacă nu o facem noi!” Cătălin Ghiţă îi linişteşte pe telespectatori: „Dacă estetic este discutabilă calitatea construcţiilor, din ceea ce am văzut şi în activitatea mea în sectorul privat şi din cea desfăşurată la Primăria Piteşti, nu sunt probleme! Din punct de vedere al rezistenţei şi stabilităţii construcţiilor, să nu ne temem. Se construieşte cu stâlpi solizi şi grindă puternică. Atunci când se depune o documentaţie pentru autorizaţia de construcţie, pentru o casă, primim proiectul de arhitectură, cel de instalaţii pentru cele termice, electrice, sanitare plus un plan cu detalii de fundaţie. Din punctul meu de vedere, în Piteşti, o casă cu regim de înalţime parter plus etaj nu cade, pentru că nu suntem într-o zonă sesimică. Pentru o clădire cu P+10 etaje se depune proiectul de structură pentru tot imobilul, nu doar pentru fundaţie. Responsabilitatea în acest caz cade în sarcina proiectantului şi verificatorului de proiect.”

Distribuie pe Facebook