Nu o dată am abordat în paginile ziarului nostru situaţia gravă în care se află traficul rutier din ţară, în general, şi de la noi din judeţ, în particular, carenţele grave, cronice, de infrastructură şi costurile enorme ale ritmului hidos de lent în care se construiesc autostrăzi. Zilele trecute, un nou raport al organismelor europene în materie de accidente rutiere ne mai plasa o dată la coada clasamentului european, din punct de vedere al numărului de morţi şi răniţi în astfel de evenimente. Alături de vecinii bulgari, pentru că, dacă nu suntem noi ultimii din UE la vreun capitol, atunci sunt ei. Sau viceversa. E drept, în 2015 n-au mai murit 3.000 de oameni pe şosele ţării, ci „doar” vreo 2.500. Oricum, însă, cifra e enormă, de neacceptat pentru o ţară europeană a anului 2016.
După părerile tuturor specialiştilor în domeniu, una dintre cauzele majore ale acestei stări de lucruri catastrofale o reprezintă infrastructura precară. Statisticile arată că pe autostrăzi – alea puţine pe care le avem – numărul de accidente rutiere e de şase ori mai mic decât pe şosele cu o singură bandă pe sens. Şi tot statisticile spun că miile de accidente rutiere costă statul român peste un miliard de euro anual.
O altă cauză a carnagiului perpetuu de pe şoselele ţării rezidă în educaţia rutieră deficitară. Lipsa de respect faţă de Codul Rutier, faţă de ceilalţi participanţi la trafic, viteza excesivă, consumul de băuturi alcoolice la volan, pe scurt, educaţia deficitară contribuie şi ea din plin la gaura de un miliard din buget şi la nenumăratele tragedii de pe şosele. Chiar ieri, cu puţin timp înainte de redactarea acestor rânduri, un „bizon” al şoselelor a intrat în plin, în viteză, la Brăila, într-un grup de oameni care aşteptau într-o staţie de autobuz, omorând pe loc cinci persoane, printre care şi o femeie însărcinată. De regulă, astfel de specimene – cele mai cunoscute, fostul fotbalist Silviu Lung şi vedeta TV Şerban Huidu – primesc condamnări cu suspendare şi revin pe şosele după doar câteva săptămâni după ce au ucis.
Adăugaţi la asta faptul că de pe şoselele noastre au dispărut radarele fixe (au fost înlăturate de la locurile lor din nişte motive puerile, legate de ceva chichiţe metrologice şi juridice, parcă), omniprezente altminteri pe drumurile din toate statele europene, dând astfel frâu liber vitezomanilor. Suntem printre foarte puţinele ţări din spaţiul european, dacă nu cumva singura, în care detectoarele de radar sunt permise şi singurul în care poţi omorî liniştit câţiva oameni, din cauza iresponsabilităţii la volan, fără să faci nicio zi de puşcărie.
Cititorii noştri cunosc, fără îndoială, faptul că nu-i săptămână în care să nu relatăm în ziar despre fel de fel de încălcări, mai grave sau mai puţin grave, ale regulilor de circulaţie. E tot ce putem noi face.
În primul rând, şi din motivele expuse aici, construcţia de autostrăzi trebuie accelerată. Mai departe, ar fi treaba Parlamentului, în principal (dar şi a Guvernului) de a promova urgent modificări de substanţă în legile şi actele normative care reglementează traficul rutier. Nişte modificări, credem noi, care să prevadă pedepse mai aspre pentru cei care pun în primejdie vieţile celorlalţi, cu bună ştiinţă. Toţi mai facem greşeli, uneori, în trafic, dar pentru băutura la volan, pentru mersul cu 150-200 km la oră şi pentru multe alte fapte comise intenţionat nu există nicio scuză. Astfel de lucruri trebuie pedepsite cu asprime, iar cei care le comit n-ar trebui să mai urce niciodată la volan.
Cu astfel de lucruri ar trebui să se ocupe parlamentarii, miniştrii şi cohortele lor de „consilieri” şi „experţi”. Domniile lor, însă, sunt ocupate, zilele astea, într-un consens demn de o cauză mai bună, cu legea care permite partidelor politice să scape de datorii şi de blocarea conturilor, dacă nu binevoiesc să şi le plătească.
Autor: Sorin Simion
