Ciprian Mihăilescu
* El este noul preşedinte al Camerei Auditorilor Financiari din România.
Luna trecută, Ciprian Mihăilescu a fost ales preşedinte al Camerei Auditorilor Financiari din România. Este vorba despre fiul fostului lider al al Consiliului Judeţean Argeş Ion Mihăilescu. Cum auditarea financiară este un domeniu relativ nou în ţară (a apărut acum aproximativ 18 ani) şi încă insuficient mediatizat, am vorbit cu noul preşedinte despre importanţa auditului, de ce anume e nevoie pentru a fi un bun auditor, dar şi despre obiectivele noii sale echipe. Şi a mai fost un lucru care ne-a determinat să abordăm acest subiect: derapajele şi actele de fraudă petrecute la anumite instituţii din judeţ sau la firme private. În acest context, auditul financiar făcut periodic poate depista erori sau activităţi frauduloase care, în timp, aduc pagube de milioane – cum s-a întâmplat cu delapidarea de la Spitalul Judeţean. Aşadar…
Ce face o firmă de audit?
„Auditorul financiar îşi exprimă o opinie asupra situaţiilor financiare pe care le auditează. În principiu, opinia este de dorit să fie nemodificată în raport cu poziţia societăţii respective. Cu alte cuvinte, situaţia analizată nu trebuie să prezinte denaturări semnificative în raport cu datele puse la dispoziţie sau făcute publice de către o societate sau o intreprindere” – ne-a explicat C. Mihăilescu.
Pe cine interesează?
„Raportul de audit interesează numeroşi utilizatori. Spre exemplu, este de interes pentru stat, pentru investitori (îi ajută să ia o decizie cu privire la cumpărarea unor acţiuni cotate la bursă), pentru bănci (dacă ai nevoie de o finanţare, opinia nemodificată aduce un plus de credibilitate). Până la urmă, chiar şi salariaţii sunt interesaţi de rezultatele auditului. O opinie nemodificată (n.r. – adică favorabilă) le creşte încrederea în a-şi construi o carieră în cadrul companiei respective. Cei care citesc raportul de audit pot constata dacă cifrele prezentate de companie sunt credibile sau nu. Au fost atâtea scandaluri în care anumite companii au prezentat publicului situaţii financiare care nu corespundeau realităţii. Noi evidenţiem şi zonele de activitate care prezintă riscuri de denaturare a situaţiei financiare. La rândul nostru, dorim să oferim opiniei publice credibilitate prin serviciile noastre” – a subliniat şeful CAFR.
Piaţa de audit, la control
„În România sunt circa 900 firme de audit, plecând de la entităţi foarte mici, medii şi până la câteva dintre marile firme prezente în toată lumea. Toate aceste firme fac obiectul controlului calităţii, deci sunt «auditate» la rândul lor. Vin echipe de control şi acordă aşa-numitele note de inspecţie, alături de calificative (de la A – cel mai înalt calificativ, până la D – cel mai de jos). Sunt anumite proceduri incluse în normele de control şi acestea vizează modul în care s-a derulat misiunea de audit, cum a fost făcută documentarea, dacă au fost strânse toate informaţiile necesare la dosar, dacă raţionamentul a fost corect ş.a.m.d. Pot să spun că e loc de mai bine, iar unul dintre obiectivele noastre este tocmai acela de a contribui la creşterea calităţii auditului” – a apreciat C. Mihăilescu.
Cine face diferenţa?
„Un auditor bun ţine seama de două concepte esenţiale ale meseriei: scepticism şi raţionament profesional. Atitudinea trebuie să fie «interogatorie», adică să nu se bazeze doar pe cifrele puse la dispoziţie ca atare, ci să deruleze teste care să confirme credibilitatea acelor informaţii. Mai mult decât atât, trebuie să ai anumite abilităţi care ies un pic din sfera specializării şi nu ţin doar de competenţele pur economice. Mediul de afaceri este dinamic, iar un auditor bun trebuie să fie la curent cu modelele de business, cu sistemele IT, chiar şi cu ingineria sau guvernanţa corporativă. Dacă nu reuşeşte singur să acopere aceste domenii, este absolut necesar să aibă în echipă oameni pricepuţi la aşa ceva. Nu în ultimul rând, foarte importantă este comunicarea. Tu, ca auditor financiar, interacţionezi cu clientul, care poate fi partea de conducere, patronat, acţionari ş.a.m.d. Ceea ce faci trebuie transmis pe înţelesul lor, lucru care nu e tocmai simplu, din pricina limbajului tehnic, sofisticat, specific standardelor de audit. Acest limbaj trebuie transpus într-un limbaj comun pe care să-l înţeleagă cei cu care lucrezi. Clientul vrea să ştie clar la ce-l ajută un raport de audit şi fiecare are anumite interese: statul are un anumit interes, conducerea executivă sau potenţialul investitor – altul, angajatul, de asemenea, poate fi animat de anumite concluzii ş.a.m.d.” – a continuat C. Mihăilescu.
Cum devii auditor?
„În principiu, ca să ai acces la profesie trebuie să ai studii economice superioare. Urmează un stagiu de trei ani în cadrul unei firme de audit, perioadă în care trebuie să urmezi anumite cursuri de pregătire profesională. La final, se dă un examen de acces la profesie în urma căruia obţii sau nu calitatea de auditor. Personal, cred că partea de stagiatură ar trebui axată mai mult pe practică, să mergi pe teren, să participi efectiv la o misiune de audit alături de auditorul care te-a luat în stagiu” – a continuat să ne explice interlocutorul.
„Am un plan de dezvoltare concret”
„Am mai avut un mandat între anii 2014-2017, fiind prim-vicepreşedintele acestui organism profesional. Acum, funcţia de preşedinte vine cu noi provocări, deoarece responsabilităţile sunt mai mari. Concret, anul acesta a apărut o nouă legislaţie (directivă europeană) care ne reglementează activitatea, iar ea trebuie implementată în România conform noilor cerinţe. De asemenea, vrem să dezvoltăm şi să creştem calitatea activităţii pieţei de audit, pregătirea profesională a auditorilor şi să ţintim către zona intreprinderilor mici şi mijlocii, acolo unde există un potenţial de a oferi servicii noi, utile acestora. Provocarea este să-i facem pe oameni să conştientizeze că serviciile de audit sunt importante, îi ajută să economisească bani, obţinând o finanţare mai ieftină. Situaţiile financiare auditate prezintă un alt nivel de încredere. De asemenea, reprezintă un instrument ce poate depista erori şi chiar fraude în cadrul unei societăţi. Un proiect al meu este înfiinţarea «Academiei de Pregătire Profesională», care va fi structurat pe anumite module de cursuri adaptate şi aplicate dinamicii mediului de afaceri” – a conchis Ciprian Mihăilescu.
