Mihai Ianovschi
* Faţă de fotbalul modern, cel românesc este la mii de kilometri distanţă!”
Mihai Ianovschi, antrenorul care i-a descoperit, printre alţii, pe Mutu, Neaga şi Coman, este dezamăgit de nivelul fotbalului românesc actual. Mihai Ianovschi este fiul regretatului Leonte Ianovschi, cel care l-a descoperit pe Nicolae Dobrin, dar şi alte glorii ale fotbalului argeşean, iar fiul lui, Mihăiţă Ianovschi, l-a lansat în fotbal pe Bogdan Stancu.
Meseriaşul desăvârşit în descoperirea şi creşterea de talente ne-a vorbit, printre altele, despre viziunea sa asupra fotbalului şi despre nivelul sportului rege. De asemenea, nu puteam omite din discuţie un subiect destul de interesant – copiii şi juniorii. Ei sunt cei care reprezintă viitorul fotbalului românesc şi lor trebuie să li se acorde maximă importanţă. Cât de bine sună în viziunea lui Mihai Ianovschi viitorul sportului rege din România aflaţi în continuare.
„Suntem în lumea a treia”
* În decursul carierei aţi promovat foarte mulţi jucători tineri, cu potenţial. Ce părere aveţi despre fotbalul actual?
** România se află la o mie de kilometri distanţă, ba chiar şi mai mult, de fotbalul modern. Suntem în lumea a treia. La noi asistă la un joc din Liga I 50 de spectatori. Fotbalul românesc a luat-o în jos şi se tot duce pe această pantă descendentă pentru că nimeni nu se mai ocupă de copii şi juniori. Este ca şi cum ai construi o casă cu acoperiş de aur şi temelie de chirpici. Încotro ne îndreptăm? Este greu de spus. Nimeni nu mai are răbdare şi nu-şi mai dă interesul, în timp ce în străinătate se investeşte foarte mult la nivel de copii. Vă dau doar un exemplu pentru a vedea cât de evoluaţi sunt alţii în raport cu noi. Celebrul club de fotbal Manchester City are academie de copii, iar bugetul anual pentru această categorie este de două milioane şi jumătate de lire sterline. Noi nici nu existăm, nici nu am plecat la drum. Noi importăm jucători din liga a treia din diverse ţări: Spania, Portugalia… Ăsta ne este nivelul! Aş vrea ca fotbalul din judeţul Argeş, la seniori, să iasă din mediocritate, iar copiilor să li se acorde o mai mare atenţie şi să se investească mai mult în ei, pentru că ei sunt un bun naţional. După părerea mea, nu există o activitate reuşită, în niciun domeniu, dacă nu se face cu cap. E valabil în orice domeniu. Fără o conducere bună, fără un antrenor bun, nu se face performanţă.
„Niciodată… în primul eşalon”
* Când credeţi că va avea Argeşul o echipă în primul eşalon?
** Niciodată… Cine să dea bani, cine să investească 500 mii de euro lunar pentru a face performanţă?! Noi nici nu existăm, nu văd un investitor care să vină şi să preia o echipă. Uitaţi-vă la Pandurii Târgu-Jiu, jucătorii sunt plătiţi cu câte o mie de euro lunar… Acela nu este fotbal, ci abureală. Atunci când la noi, în Argeş, va veni cineva cu bani şi care să ştie ce vrea să facă cu ei, vom avea fotbal în prima ligă. Aş vrea să mai precizez că sunt impresionat plăcut de faptul că la SCM Piteşti, echipa din liga a treia, finanţată de Primăria Piteşti, se face treabă bună la momentul acesta. Echipa este pe un drum bun atât din punct de vedere sportiv, cât şi organizatoric. Ce va urma după promovare nu se ştie. La liga a doua nu mai poţi ţine jucători pe care să-i plăteşti cu două mii lei lunar, nu există aşa ceva, este nevoie de un investitor. Echipa va trece la altă categorie, la altă clasă. Repet, la acest moment, totul se mişcă perfect la SCM Piteşti, dar nu ştiu ce va urma.
* Care este diferenţa dintre fotbalul profesionist şi cel amator?
** Este simplu de spus. În fotbalul profesionist sunt bani, la amatori nu sunt. Dar atenţie, fotbalul înseamnă 82% organizare şi 18% instruire etc. Cluburile mari sunt organizate, cumpără ce este mai bun şi apoi joacă fotbal.
* Cum era fotbalul înainte de Revoluţie?
** Pe vremuri, banii nu lipseau, se ocupau cei de la conducere de copii. Partidul îmbrăca 300 de copii de două ori pe an, în timp ce acum totul se rezumă la părinţi, ei suportă toate cheltuielile. 90% din activitatea fotbalistică juvenilă din România este susţinută de către părinţi. Dacă cineva are argumente cu care să mă contrazică, îl rog s-o facă. Atenţie! Nu mă refer la echipele din oraşele mari, Craiova, Bucureşti, Cluj, Iaşi etc. Era să uit Academica „Gheorghe Hagi”, un proiect unic în România, de altfel. Acolo s-a investit serios în infrastructură, s-a creat o bază de pregătire solidă cu multe terenuri, restaurant pentru jucători. Hagi le asigură cazare şi şcoală. A devenit cel mai bun centru de pregătire din România la toate categoriile de vârstă.
„Problemele sunt în teritoriu”
* Să ne uităm puţin şi în ograda noastră. Cum stă Argeşul la nivel de copii şi juniori?
** Excelent! Avem multe şcoli de fotbal în judeţ. Şcoala „Dani Coman”, LPS, Sporting Piteşti, CS Mioveni, Şcoala „Nicolae Dobrin”, „Viitorul Piteşti” sunt doar câteva dintre acestea. Aceste unităţi ar putea constitui baza unui centru puternic al unei echipe de liga I. Toate grupările cu activitate exclusivă de copii şi juniori au antrenori calificaţi.
Ca să formezi un centru competitiv de copii şi juniori, care să şi producă, îţi trebuie minimum opt ani… În momentul de faţă Şcoala de Fotbal „Dani Coman” şi CS Mioveni au toate grupele de copii şi juniori, de la 6 la 17 ani. Conform cerinţelor caietului de licenţiere, aceste şcoli de fotbal pot constitui oricând un centru de copii şi juniori pentru o echipă de Liga I.
* Ajută cumva federaţia această activitate din teritoriu?
** Da, însă lucrurile acestea se cunosc mai puţin. Federaţia se mişcă în sens pozitiv. Să vă şi argumentez ceea ce vă spun. Sunt de ani buni angajatul Federaţiei Române de Fotbal şi ştiu ce se întâmplă cu acest sector – copiii şi juniorii. Problemele sunt în teritoriu, nu la federaţie. Federaţia oferă un sistem competiţional foarte bun în care ei se pot manifesta şi pot progresa.
De exemplu, Liga Elitelor, rezervată juniorilor de 16-18 ani, este un fel de campionat de tineret, aşa cum era pe vremuri. Argeşul are o singură reprezentantă la momentul acesta, pe CS Mioveni. Într-un an a fost prezent şi clubul CN Dinicu Golescu, care, din păcate, nu a rezistat decât un sezon. Competiţia este finanţată în mare parte de către FRF.
O altă competiţie rezervată copiilor este Interliga Naţională de Fotbal, la care participă puşti cu vârste cuprinse între 7 şi 10 ani. Întrecerea este organizată de Asociaţia Judeţeană de Fotbal Argeş, pe terenul sintetic al Stadionului „Nicolae Dobrin” şi la ea participă 500 de copii din judeţ. Se joacă opt etape toamna şi încă opt primăvara, este nebunie generală. Parcarea stadionului este arhiplină, ca pe vremea când Dobrin juca la FC Argeş şi oameni din toate colţurile ţării veneau la Piteşti să-l urmărească. Singurul judeţ care se poate lăuda că organizează o asemenea competiţie este Argeşul. Sunt multe judeţe care au vrut, dar nu au reuşit. Competiţia este susţinută şi de către FRF.
„Lumea este foarte rea, contestă totul”
* Ştiu că federaţia de specialitate a demarat în ultimii ani o serie de proiecte care vizează descoperirea de talente fotbalistice.
** Aşa este. În anul 2015 a fost proiectul „Transformă uliţa în stadion”, unde au fost selectaţi copii din mediul rural, clasele primare. Eu am mers în localităţile din Argeş în căutare de tinere talente. Anul trecut a fost iniţiat proiectul „Performanţa are viitor”, destinat elevilor din clasele gimnaziale, copii nelegitimaţi şi care se va termina în luna martie a acestui an. La asemenea proiecte, care sunt organizate în parteneriat cu inspectoratele şcolare, sunt angrenaţi mii de copii. Federaţia a delegat 21 de referenţi zonali care merg să descopere puşti talentaţi. Iată că lucrurile se mişcă. Repet, problema este în teritoriu. Lumea este foarte rea, contestă totul, aceasta este preocuparea numărul unu în România. Este nebunie generală, în toate domeniile se întâmplă aşa ceva şi acest lucru ne trage înapoi. Nimeni nu este bun. Cum încearcă cineva să facă ceva, îi sar în cap alţii. Dacă se întâmplă să vină un om cu bani care să vrea să investească într-un domeniu, presa şi ceilalţi îl contestă, întrebându-se ce urmăreşte. Aşa că omului nu-i trebuie balamuc şi fuge.
Monica CRISTEA
