Ieri-dimineaţă, poliţişti din cadrul Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din IGPR au efectuat, sub supravegherea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, peste 300 de percheziţii în 29 de judeţe şi în municipiul Bucureşti.
Luate cu asalt
Descinderile s-au desfăşurat la sediile şi punctele de lucru a 16 firme care au fost luate cu asalt de forţele de ordine, precum şi la locuinţele unor persoane bănuite de evaziune fiscală şi spălarea banilor inclusiv din judeţul Argeş, iar la activităţi au participat şi poliţişti ai Direcţiei Generale de Poliţie Bucureşti şi ai inspectoratelor de poliţie judeţene Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Galaţi, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Teleorman, Timiş, Vaslui şi Vâlcea, precum şi jandarmi.
Venituri neînregistrate
Oamenii legii susţin că, începând cu anul 2013, persoanele în cauză ar fi creat un mecanism infracţional în scopul fraudării bugetului de stat prin neînregistrarea în contabilitate a tuturor veniturilor obţinute din exploatarea aparatelor de jocuri electronice de noroc. Astfel, sumele încasate din jocurile de noroc în săli deschise pe raza mai multor localităţi din cele 29 de judeţe ar fi fost diminuate prin intervenţii directe asupra mecanismelor ori sistemelor de contorizare ale aparatelor electronice. Ulterior, încasărilor neevidenţiate în actele contabile le-ar fi fost atribuită o provenienţă aparent legală, fiind reintroduse în circuitul economic sub titlul de „împrumut asociat” pentru extinderea activităţilor în domeniul jocurilor de noroc. Poliţiştii au pus în aplicare 24 mandate de aducere, fiind vizate persoane cu vârste cuprinse între 30 şi 52 de ani, care au fost duse la audieri.
Frâne montate la aparatele de joc
Anchetatorii au descins în total în 313 săli de joc, şapte descinderi având loc în Argeş. Principalele modalităţi concrete utilizate pentru falsificarea mecanismelor ori sistemelor de contorizare ale terminalelor de jocuri de noroc electronice utilizate de suspecţi constau în modificarea parametrilor tehnici ai aparatelor prin resoftarea memoriilor de tip EEPROM, amplasate pe plăcile de bază ale terminalelor de jocuri de noroc, modificarea controlului mecanic de ieşire, metodă ce nu necesită intervenţia fizică în aparat, scăderea ratei în care se generează posibilitatea de câştig prin instalarea unor dispozitive artizanale numite „frâne” care încetinesc acumularea procentajului la care este generată posibilitatea de câştiguri mari (JACKPOT).
Urmează şi alte controale
Aşa cum am mai precizat, sumele neînregistrate în evidenţele contabile erau reintroduse ulterior în circuit ca „împrumut asociat”. Astfel, anchetatorii urmează să mai efectueze controale la un număr de 142 de puncte de lucru ale unei societăţi comerciale având acelaşi obiect de activitate cu cele care au făcut obiectul percheziţiilor de ieri. Pe tot parcursul activităţilor, procurorii şi judiciariştii de investigaţii criminale au beneficiat de sprijinul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul IGPR, precum şi de cel al Jandarmeriei Române.
Val. NICOLAU