Pneumologii de la Institututul „Marius Nasta” au tras, în ultimii ani, repetate semnale de alarmă: în România se fumează în draci, mai mult decât înainte de ’89. Nicotina, acest ucigaș tăcut, perfid și plăcut pentru unii, face ravagii, îndeosebi în rândul adolescenților de ambele sexe. Pe vremea când eram licean, câțiva băieți din clasele a X-a și a XI-a fumau în WC, în pauza dintre ore. Dar nu-mi amintesc de vreo singură colegă care să-și aprindă o țigară nici în vacanțele de vară.
N-am fumat atunci, nici în studenție, nici când, medic fiind, eram ispitit de pacienți cu pachete de Kent. Ca atare, nu-s în postura lupului moralist.
Locuiesc aproape de un mare liceu din Pitești. Când vin și pleacă de la școală, în pauze sau atunci când chiulesc două-trei ore de la program, ca un fel de bravură, fete și băieți de 15-16 ani au într-o mână telefonul mobil la care vorbesc, iar în cealaltă – țigara aprinsă.
De câteva decenii, în România, toate campaniile împotriva fumatului au eșuat. Asta – pentru că pe români nu-i sperie vorbele despre cancerul de plămâni, de laringe sau de buză, despre infarctul miocardic sau arterita la nivelul membrelor inferioare ce poate necesita amputația chirurgicală, uneori bilaterală. Urmașilor lui Decebal și Traian trebuie să le arăți concret asemenea cancere sau invalidități pe viață. Cunosc oameni care doar așa s-au lăsat de fumat.
… Văzut și consultat, în urmă cu puțin timp. Bărbat în vârstă de 71 de ani, mic de statură, numai piele și oase, cu o privire inteligentă și o mare tristețe întipărită pe chip.
A fost copil de la țară, provenind dintr-o familie de condiție modestă, ambii părinți muncind la C.A.P. La vârsta de 14 ani, imitându-i pe alți băieți, alături de care mergea cu vacile la păscut, a început să fumeze.
De unde avea bani pentru țigările Național? Din cuibarul găinilor din propria ogradă, fura câte două ouă pe care le ducea la magazinul din sat, le vindea pentru un leu și 15 bani, pe care îi da pe țigări. De la alți băieți mai puturoși primea câte o țigară pentru fiecare vacă de care avea grijă când ei dormeau la umbră.
În urmă cu 12 ani, a fost operat de cancer de laringe. Nu poate vorbi fără a se ajuta de un dispozitiv de forma unui microfon pe care-l apropie de o gaură pe care are pe gât, sub „mărul lui Adam”. Numai așa pot fi percepute câteva cuvinte gâjâite. Laringofon este numele sculei care costă 32 de milioane lei vechi.
P.S. Cred că l-aș putea convinge să-l prezint elevilor de la un liceu din Pitești.
