Astăzi, în prima vineri din săptămâna de după Paşti, ortodocşii sărbătoresc „Izvorul Tămăduirii”. Sărbătoarea face referire la vindecarea miraculoasă a unui orb care şi-a recăpătat vederea după ce s-a spălat pe faţă cu apa dintr-un izvor aflat într-o pădure din apropierea Constantinopolului.

În Piteşti, oamenii s-au încolonat în dreptul bisericilor pentru a lua spre casele lor Agheasmă mică, pe care să o folosească tot anul. În acest scop au fost puse butoaie cu apă sfinţită aproape de intrările în locaşurile de cult.

La Biserica „Sfânta Treime” piteştenii şi-au făcut aprovizionarea în linişte şi fără îmbrânceli. Femeile şi bărbaţii şi-au dus acasă sticlele pline ochi, cu credinţa că apă sfinţită o să îi ajute în tot anul să treacă peste boli sau necazuri.

În mediul rural, gospodarii aruncă aghiasma peste vitele de povară, pentru ca acestea să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la lucrările agricole. Pentru a avea un an bogat, sătenii stropesc cu apă sfinţită în ziua praznicului grădinile şi livezile. Totodată, acest ritual protejează recoltele de efectele grindinei.

În prima duminică după Paşti, adică la 8 mai, ortodocşii sărbătoresc Duminica Tomii, care este dedicată Apostolului Toma în calendarul ortodox şi sufletului morţilor în calendarul popular. Este o sărbătoare populară care se mai numeşte şi Paştile Morţilor, dedicată spiritelor moşilor şi strămoşilor. Se sărbătoreşte în cimitire, cinstind în amintirea morţilor.

Blajinii, oameni blânzi şi paşnici, incapabili de a face rău, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului. Ei sunt anunţaţi că a sosit Paştile de către oamenii de aici care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroşitului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pască). Când sosesc cojile de ouă în ţara lor îndepărtată, în general după o săptămână, se serbează separat „aici” şi „acolo” Paştile Blajinilor sau Paştile Morţilor.