Prin martie 2014, Consiliul Judeţean Argeş, condus la acea vreme de Florin Tecău, aproba strategia de dezvoltare a judeţului pentru perioada 2014-2020. Proiecte – sute; fonduri necesare – vreo 4 miliarde euro (investiţii publice, cu fonduri europene sau private); realizări – spre zero (nu s-a făcut mai nimic, cu excepţia unor reabilitări de drumuri). Ei bine, respectiva strategie a… expirat. Astăzi, Consiliul Judeţean, condus acum de Dan Manu, va vota altă strategie de dezvoltare, pentru perioada 2017-2020, care diferă radical de cea anterioară. Am putea spune şi că este mai… realistă! (Notă: unele proiecte, precum autostrada Piteşti-Sibiu şi achiziţionarea Vilei „Florica”, au fost deja supuse atenţiei Guvernului pentru alocarea de fonduri de la nivel central).
Apă, canal…
Un capitol prevăzut de strategie se referă la extinderea şi modernizarea reţelei de apă şi canalizare a judeţului. Până în 2020 ar trebui ca toate localităţile să aibă apă şi canal (acum suntem la jumătate). Realizarea Magistralei II de alimentare cu apă potabilă a localităţilor de pe platforma Cotmeana, Piteşti, Băbana, Cocu, Uda este un proiect pentru care s-au cerut fonduri şi de la Guvern. Multe dintre proiectele de apă şi canal din judeţ ar urma să beneficieze tocmai de resurse guvernamentale pentru a fi implementate.
Educaţie
În prezent, actul educaţional se desfăşoară în unităţi care necesită reabilitare, cele mai multe fiind localizate în mediul rural. De asemenea, grădiniţele şi unităţile şcolare (în special şcolile primare), mai ales din mediul rural, frecventate de copii din medii sociale vulnerabile (de regulă, populaţia de etnie romă), au dotări edilitare precare, neîndeplinind standardele de calitate corespunzătoare unei funcţionări normale. Totodată, transformarea grupei pregătitoare în clasa „zero” şi includerea acesteia în ciclul învăţământului primar a crescut cererea şi concomitent suprasolicitarea infrastructurii învăţământului primar. Aşa se face că e nevoie de investiţii pentru reabilitarea şcolilor, construcţia de clădiri noi, de grupuri sanitare etc.
Servicii sociale şi medicale
Starea de sănătate a populaţiei depinde de modul în care se dezvoltă unităţile sanitare. Astfel, Consiliul Judeţean îşi propune:
· reabilitarea, consolidarea, modernizarea, extinderea şi creşterea eficienţei energetice şi dotarea unităţilor sanitare din subordine: Spitalul Judeţean, Spitalul Orăşenesc „Regele Carol I” Costeşti, Spitalul de Psihiatrie „Sf. Maria” Vedea, Spitalul de Pneumoftiziologie Cronici Leordeni, Spitalul de Pneumoftiziologie „Sf. Andrei”, Spitalul de Recuperare Brădet, Spitalul de Geriatrie şi Boli Cronice „C-tin Bălăceanu Stolnici” Ştefăneşti, Spitalul de Boli Cronice Călineşti, Spitalul de Pediatrie Piteşti;
· extinderea şi modernizarea infrastructurii serviciilor de asistenţă socială, inclusiv dotarea cu echipamente inovatoare, de ultimă generaţie, pentru unităţile de asistenţă medico-sociale Deduleşti (construcţie corp B), Călineşti, Rucăr, Şuici (reabilitare, modernizare şi extindere pavilion cantină şi birouri, extinderea blocului alimentar), Căminul pentru persoane vârstnice Mozăceni, Centrele de permanenţă Bogaţi, Boteni-Vultureşti, Cuca, Cepari, Domneşti şi Mozăceni;
· construcţia/reabilitarea/modernizarea centrelor comunitare de intervenţie integrată;
· dezvoltarea reţelei centrelor sociale fără componentă rezidenţială, de tipul centrelor de zi, a centrelor de tip „respiro”, a centrelor de consiliere psihosocială, a centrelor de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu, prin furnizarea unei game largi de servicii adecvate diferitelor tipuri de nevoi ale beneficiarilor (nevoi medicale, de hrană, de consiliere psihologică, de integrare socială, de recuperare în regim ambulatoriu a diferitelor tipuri de afecţiuni etc.).
Infrastructura rutieră
Este necesară creşterea gradului de siguranţă rutieră, în special prin investiţii dedicate participanţilor nemotorizaţi la trafic (pietoni şi biciclişti). Printre acţiuni vizate:
· asocierea cu judeţe vecine pentru reabilitarea unor drumuri de interes interjudeţean (cu Dâmboviţa, Giurgiu şi Teleorman);
· investiţii în construcţia/reabilitarea/modernizarea/extinderea infrastructurii rutiere
Turism, patrimoniu
Pentru acest domeniu de activitate, acţiunile principale vizate sunt:
· reabilitarea şi modernizarea Muzeului Judeţean, a Galeriei de Artă, a Cetăţii Poenari;
· investiţiile pentru dezvoltarea infrastructurii generale şi specifice activităţilor de turism din Masivul Leaota, facilitarea accesului la monumentul istoric Cetatea Poienari prin construcţia unei instalaţii de transport persoane, dezvoltarea infrastructurii generale şi specifice activităţilor de turism din zona Vidraru Cumpăna, reabilitare Castru Jidova – Câmpulung Muscel şi reabilitarea, conservarea şi punerea în valoare a monumentului istoric Cetatea Oratea;
· finalizarea investiţiilor în dezvoltarea infrastructurii necesare activităţilor de turism din arealul climatic Ghiţu – Moliviş, comuna Arefu;
· reabilitarea şi modernizarea spaţiilor dedicate actului cultural (amenajarea Teatrului de vară, amenajarea unei săli de spectacole la Centrul „Lumina”, modernizarea Teatrului „Alexandru Davila” şi a Teatrului „Aşchiuţă”);
· modernizarea şi transformarea unor spaţii în cafenele literare, ceainărie – librărie, spaţii de lectură interactive, care să atragă atât publicul consacrat, cât şi un public nou (Teatrul „Alexandru Davila”, Biblioteca „Dinicu Golescu”);
· dezvoltarea domeniului audio-vizual (susţinerea festivalurilor de film de la Lereşti, festivalul fimului de scurtmetraj în parteneriat cu Alianţa Franceză şi Institutul Cultural Francez) şi fidelizarea publicului prin abonamente şi prin acordarea unor invitaţii – cadou;
· realizarea unei reviste culturale judeţene lunară sau trimestrială în versiune print şi online;
Eficienţă administrativă
· dezvoltarea relaţiilor bilaterale cu ajutorul ambasadelor şi consulatelor României în străinătate (Franţa, Italia, Spania, Turcia) prin organizarea de seminarii tematice în colaborare cu parteneri externi pe diferite teme de interes comun (cultură, sănătate, turism); schimburi de experienţă şi competenţe şi participări la schimburi culturale;
· promovarea judeţului Argeş în spaţiul european şi în rândul comunităţilor de români din străinătate prin editarea unei reviste/broşuri care să prezinte oportunităţile de investiţii, evenimentele de business, turism, cele culturale şi distribuirea ei către ambasade şi consulate, organizarea de seri cultural-artistice şi participări la evenimente organizate de ambasade şi consulate;
· reprezentarea judeţului Argeş în organismele europene şi internaţionale: Ansamblul Regiunilor Europene-Strasbourg, Asociaţia Internaţională a Regiunilor Francofone-Lyon, Asociaţia culturală LIKE, Comitetul Regiunilor-Bruxelles, Congresul Puterilor Locale şi Regionale-Strasbourg.
Sport şi agrement
Pentru sport şi agrement se au în vedere:
– Construcţia unei Săli Polivalente, finanţată prin Compania Naţională de Investiţii;
– Reabilitarea Stadionului „Nicolae Dobrin”, finanţată prin Compania Naţională de Investiţii.
Să vedem, aşadar, ce se va alege şi de această strategie! Ar fi păcat să constatăm prin 2020 că s-a depus şi pe ea praful…
Claudiu DIŢA
